Ecaterina și Ruxandra – două dintre femeile din viața lui Vasile Vodă Lupu

Dintre femeile din viața Domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, două au fost greu încercate - a doua soție și fiica cea mai tânără(rod al primei căsătorii).

După trecerea la Domnul a primei sale soții, Tudosca(Teodosia), fiica lui Costea Băcioc, mare vornic, unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni, Vasile Vodă Lupu se va recăsători cu o tânără de o rară frumusețe, Ecaterina.

Aceasta va fi adusă la Iași după întâmplări deloc plăcute, în anul 1639. Un martor ocular al evenimentelor a fost Niccolò Barsi da Lucca, călător și prin Moldova și care ne-a lăsat pagini însemnate în acest sens. El relatează cum în Crimeea a sosit un sol - Apostol Catargiu, marele postelnic(mare dregător în sfatul domnesc). Fusese în Circasia să caute o mireasă tânără și frumoasă pentru Domnul său. Cu învoirea hanului el străbate întreaga Circazie și, în final află o tânără de o frumusețe rară. Marele postelnic îi înmânează tatălui 1000 de ducați, mamai 500 și 1000 hanului. Cu învoirea acestuia din urmă se vor îndrepta(marele dregător și suita sa) spre Țara Moldovei. Trec prin orașul Bahcisarai, apoi, împreună cu 150 tătari și 60 de moldoveni ajung în orașul Vozia(Oceac) unde fac un popas. De acolo vor străbate 3 mile, ajungând la "un braț de mare, larg de o milă. Aici ne-am oprit pentru a ne odihni și hrăni caii".

Și continuă Barsi: "Pe la orele două din noapte a venit la sol chehaia pașii de Silistra(...) și a cerut solului, în numele stăpânului său, pe principesa circasiană. Solul i-a răspuns că el n-ar putea-o da, deoarece ea îi fusese încredințată de către marele han, dar că va merge el însuși să vadă pentru care motiv stăpânul acestuia îi aduce această jignire. Chehaia s-a mulțumit cu acest răspuns." Marele postelnic "și-a rânduit oameni de lupta și le-a poruncit să-l urmeze, zicând că vrea mai bine să moară cu toții decât să dea pe doamna aceasta în alte mâini decât cele ale Domnului Moldovei, aceasta fiind porunca ce a dat-o hanul." Chehaia l-a sfătuit să mergă la pașă spre a lămuri lucrurile. O delegație ajunge în fața pașei. Acesta i-a întrebat unde este circasiana. Au răspuns că tânăra era viitoarea soție a Domnului Moldovei și că fusese încredințată de marele han. Turcu le spune că un creștin(Vasile Vodă) nu se poate căsători cu o musulmană. I se spune că și tânăra era creștină. "Turcu nu a voit să stea de vorbă și i-a reținut pe trimiși până dimineața, spunând că el o vrea fie ce-o fi pe circasiană și că el va trimite la han să vada dacă cele ce au spus ei sunt adevărate." Suita tinerei au ascuns-o într-un car cu două roți. Turcii, după căutări minuțioase, au descoperit-o. Era alături de o tânăra de asemenea deosebit de frumoasă și ea, dar roabă, împreună cu fratele ei, un copil. Înștiințat de toate cele întâmplate, Vasile Vodă se plânge la poartă. Trimișii Domnului îl înștiințează și pe han. "Ordinul primit din partea sultanului, precum și ducații dăruiți de Vasile Vodă, l-au înduplecat în cele din urmă pe pașă, care a eliberat prizoniera."Plecând de acolo au ajuns la malul Nistrului pe care îl vor trece cu bărci făcute din trunchiuri de copaci scobite. Ținând caii în hățuri, aceștia au tras barca de partea cealaltă." După ce vor traversa și al doilea braț al Nistrului vor poposi în satul Ciubărciu, iar apoi trecând prin orășelul Bender, se vor îndrepta spre Iași.

Căsnicia lor va dura 22 de ani, până la moartea lui Vasile Lupu în 1661, dintre care ultimii ani, după ce soțul ei a pierdut tronul, nu au fost deloc ușori. Soarta va face în așa fel încât să le supraviețuiască atât soțului, cât și celor trei fii avuți împreună, dintre care doar unul va atinge vârsta maturitații și va domni pentru câțiva ani în Moldova, înainte de a cădea victimă a unui complot al boierilor. Ultimii ani îi va petrece în palatul familiei din Constantinopole.

În ceea ce o privește pe Domnița Ruxandra, pe care Ecaterina a tratat-o ca și cum ar fi fost fiica sa, și de care tatăl ei s-a despărțit cu mare amar; delicată, inteligentă, deosebit de frumoasă, ca și mama sa vitregă, Ecaterina, a avut o viață cu atâtea nefericiri!

A fost ostatecă la Constantinopol, în haremul imperial, sub ascultarea sultanei-mamă, Kiosem. Se va căsători - fără nicio tragere de inimă - cu Timuș Hmelnițki, cazacul care prădase o bună parte a Moldovei, el, deloc, arătos, cu fața ciupită de vărsat. El era pe cât de viteaz(și a fost viteaz!), pe atât de necioplit. Au stat împreună doar un an în Ucraina. Timuș va reveni în Moldova spre a-l apăra Vasile Lupu de rivalul acestuia, Gheorghe Ștefan, viitorul domn. Cazacul a căzut însă în luptă la cetatea Sucevei. Ruxandra rămâne două decenii cu cei doi gemeni ai săi în cetatea Râșcov, dăruită ei de către Bogdan Hmelnițki, părintele lui Timuș.

Cererile de căsătorie adresate ei de către Wisznowiecki, un nobil polonez sau de către Mihai Pătrașcu, nepotul lui Mihai Viteazul, au fost respinde de văduvă. Fratele său, Ștefănița Vodă, se îndreaptă cu un grup de oșteni spre cetatea Râșcov dar nu a reușit să o cucerească și, deci, nu a avut izbândă în tentativa de eliberare a surorii sale din mâinile lui Iurie, fratele defunctului soț. Și totuși, după un timp, Ruxandra va reuși să se întoarcă în Moldova, stabilindu-se pe moșia ei, Deleni. Vecinul de moșie, și soț, spun unii, deși e greu de crezut, era Vasile Krupenski. Pe când Moldova era devastată de Ion Sobieski și armata sa, Ruxandra, înspăimântată se adăpostește în Cetatea Neamț, având cu ea o avere deosebită(printre altele, mult aur). Cazacii au atacat cetatea, au furat averea Ruxandrei, iar acesteia fără milă îi tăiară capul cu toporul. Unii susțin că, cel ce a ucis-o a fost Krupenski.

Mai multe despre Ruxandra și ceilalți membri ai familiei lui Vasile Lupu se pot vedea și în volumul V al colecției "Călători străini despre țările române".

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply