In Tara Romaneasca, in Prahova, la Scaieni, Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din România

Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din Romania, la Scaieni, Jud. Prahova, intitulat “Societatea agronomica si manufacturiera” sau “Colonia sotilor agronomi”. Societatea a fost desfiintata de autoritati un an mai tarziu.

Teodor Diamant, pe numele adevarat Teodor Mehtupciu, s-a nascut in 1810 si a decedat in 1841. A preconizat lichidarea analfabetismului si superstitiilor, dezrobirea tiganilor, precum si ideea unirii instructiei copiilor cu munca productiva.

S-a nascut in Moldova. In tara a studiat la scoala greceasca si la Colegiul Sfantul Sava, fiind elev al lui Gheorghe Lazar si Eufrosin Poteca. A studiat matematica la München si Paris, unde a intrat in contact cu ideile socialismului utopic.

Ideile sale expuse in ziarul Curierul Romanesc, au fost bine primit in cercurile liberale din Bucuresti, reusind sa-l atraga cu ideile sale pe tanarul Emanoil (Manolache) Balaceanu, fiul lui Nae Balaceanu din Ploiesti, care mostenise o avere insemnata si care a consacrat mosia sa din Prahova, numita Scaieni, pentru infiintarea unui falanster, un fel de colonie agricola-industriala care functiona dupa principiile socialismului utopic.

În doctrina sociala utopica lui Fourier(filosof, n. 1772 – d. 1837), prin falanster se intelegea o asociatie de productie si de consum, bazata indeosebi pe indeletniciri agricole, in care membrii unei falange traiau in comun intr-un ansamblu de cladiri, in care se aflau locuintele in comun, atelierele, cantinele, bibliotecile etc. destinate membrilor.(DEXI 2007)

Falansterul de la Scaieni avea aproximativ 100 de membri si a esuat dupa mai putin de un an, inainte de a fi desfiintata de autoritati, „soții agronomi” parasind-o, nemultumiti de rezultate, de conditiile de munca si de lipsa interesului lui Balaceanu fata de proiect. Dupa inchidrea falansterului, Diamant a fost inchis la Manastirea Snagov. Dupa eliberare a devenit inginer topograf si hotarnic.