O doamna legata la ochi

De cateva zile subiectele care incing presa sunt legate de activitatile doamnei legate la ochi, ori mai corect a slujitorilor doamnei, adica a sistemului de justitie romanesc. Din nou, s-au tulburat apele poltichiei mioritice odata cu incercarea de numire a procurorilor celor doua parchete DNA si Parchetul General.

Dl. Basescu, plin de gratia cu care ne-a obisnuit a spus un NU celor propusi de sefa de la justitie, ceea ce a dus la noi speculatii si incrancenari politice. Plutind deasupra tutror, de data aceasta chiar la propriu, iubitul nostru conducator, reinventeaza legile si propune noi mecanisme, si solutii de numire a procurorilor generali, demne de Petre Ispirescu si lumea basmelor. Noi intelegem ca miza Domnului Presedinte este uriasa, dansul termina mandatul in 2014, iar atunci in mod normal ar trebui ca doamna cu carpa pe ochi sa il ia la intrebari despre ”sublima” flota a Romaniei. Problema insa in Romania, este ca doamna cu carpa la ochi, actioneaza doar sub forma unor zvacniri, lovind in stanga si in dreapta cu balanta, in loculul unui act de justitie simplu si echidistant. La noi simbolul etern al justitie, o doamna legata la ochi, este interpretat original, in sens miortic, adica daca este legata la ochi, cu atat mai bine o putem face la buzunar fara ca ea sa stie, ori mai rau o si violam, chiar in grup…ca si asa e legata la ochi. Din pacate aceasta interpretare este prezenta de la cel mai inalt nivel decizional pana la ultimul hot de buzunare.

Cand Dl. Basescu, ne prezinta, cu o fata grava, starea justitiei, nu cred ca de fapt dansul moare de dragul justitiei si se perpeleste noaptea daca dreptatea este sau nu impartita corect la contribuabilul roman. De asemnea nu cred ca atunci cand dl. Ponta, ne tot pomeneste de trecutul sau de procuror, lasand sa se inteleaga ca e un cunoscator in cele ale justitiei, este chiar in lacrimi din cauza starii deplorabile a justitiei romanesti. Problema justitiei este insa o problema care se incadreaza in conceptul general de reforma a Romaniei. Si spun conceptul general, deoarece reforma justitiei nu poate avea loc separat de o reforma a aparatului administrativ, a impartirii administrative, ori o modificare substantiala a Constitutiei si de asemnea nu poate avea loc la indemnuri externe, chiar daca ele vin de la UE sau FMI.

Epoca marilor reforme, care au modificat radical societatea noastra a fost inceputa de Cuza si continuata glorios de Regii Romaniei, iar reformele au pus atunci Romania pe harta lumii. Au fost singurele momente istorice cand in Romania s-a putut vorbi de o reforma, care a si dat rezultate. O prima intrebarea este de ce? Raspunsul este simplu, am avut un arbitru echidistant, un Rege, si nu un locatar temporar al unui palat, ametit de putere si imbatat de pozitia de jucator, si care nu face altceva dacat sa se certe ca la la gradinita, cu locatarul de la palatul Victoria (care face reforme la gradinite vezi clasa pregatitoare). O a doua intrebare,  poate actuala clasa politica sa reformeze societatea Romaneasca, in sensul revenirii la arbitrul echidenstant, adica la monarhia constitutionala? Raspunsul este insa mai dificil si greu de ghicit, ramane insa speranta, dar (in cazul meu) doar partiala, nu cred ca PSD-ul, ca si partid de stanga, poate reforma societatea Romaneasca, sper insa ca PNL-ul poate, doreste si va incerca sa faca o reforma profunda.

A.R.

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply