O sfântă de origine aromâna. Sfânta Parascheva

În localitatea Epivat din sudul Dunării, în anul 1025 s-a nascut Parascheva. Făcea parte dintr-o familie înstărita de aromâni. Tatăl era o fire dura. Așa se explică de ce fratele mai mare, Epifanie, pleacă în pustietate; se călugarește iar după ani de învățătura și de slujire a Domnului ajunge episcop al Maditei(Tracia). Sora sa este crescută mai mult de bunica și mama sa. Este educată în iubirea pentru Dumnezeu. Bunătatea și istețimea sa erua neobișnuite. Era miloasă și-i ajuta pe cei nevoiași. Le împărțea hrana și îmbrăcăminte. Îi învăț pe alții sa citească și să scrie. Avea doar 12 ani. Era privită ca un înger, prin felul de a fi, prin frumusețea ei, inclusiv sufletească. Tatăl său a lovit-o de câteva ori fiindcă a împărțit straie din casă. La vârsta de 18 ani după ce a învățat nu numai la școală dar și prin lecturi din cărțile de filosofie sau din cele religioase, va fi nevoită să plece de acasă. S-a decis, după ce tatăl a dorit ca fiica lui să se căsătoreasca cu un tânăr bogat. Fata a refuzat, însă tatăl său rămâne de neînduplecat în hotărârea luată. Parascheva va fugi în capitală cu o barcă. Tatăl de durere, având remușcări pentru ce i-a pricinuit fiicei, va muri. Sofia, mama Paraschevei, va pleca și ea de acasă, împărțind mai întâi averea nevoiașilor. Parascheva învață câteva limbi străine și aprofundează cunoștiințele teologice. Nemaiputând suporta însă starea de decădere morală din Capitală, merge în insula Halki unde primește învățătura de la distinși profesori. Ajunge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleia Pontului. În cei cinci ani, găsește timp, pe lângă orele de ascultare, de rugăciune să studieze medicina. Visul ei de a ajunge la Ierusalim, la mormântul Mântuitorului se va împlini. Avea puțin peste 20 de ani. De acolo a plecat în pusta Iordanului, unde Iisus Hristos primise Botezul.

Apoi a mers pe la locurile sfinte si, în fine, se întoarce în Capitala Imperiului. Se îmbolnăvește grav și se întoarce pentru foarte scurta vreme în satul natal. Revenind la Constantinopol lipsita de vlagă, cere să fie împărtășită. Probabil îșî așteaptă sfârșitul. Dorind să treacă marea este luată de o corabie. Cade însă în neștiință. Se stinge din viața pământeană in ziua de 14 octombrie 1050, la numai 25 de ani. Marinarii, cu Paraschiva fără viață, ajung la Calicratia(Calicera), pe malul mării. Preotul din localitate găsește după un timp trupul Paraschivei, dezgropat de trecerea valurilor. Nu era putrezit. Urmează un mare șir de minuni, oamenii bolnavi atingând trupul ei se vindecau.

Moaștele vor fi adăpostite la biserica Sfinților Apostoli, prin îngrijirea Patriarhului Constantinopolului. Ioan Asan al II-lea, conducătorul Imperiului româno-bulgar, solicita Impăratului de la Constantinopol moaștele cuvioasei Paraschiva. Vor fi așezate la Târnovo, Mitropolia de aici se va ridica la rangul de Patriarhie. După ce Baiazid Ilderim distruge Târnovo, desființează și Patriarhia(1393). Moaștele Cuvioasei Paraschiva vor fi aduse impreună cu moaștele Sfintei Filofteia în Țara Românească, prin eforturile lui Mircea cel Bătrân. Cuvioasa nu va avea liniște. In anul 1396, bătălia de la Nicopole, încheindu-se cu victoria sultanului, aceasta trimite în dar moaștele in Serbia kneaghinei Aghelina. Dar Suleiman al II-lea in 1521 cucereste Belgradul și ia moaștele la Istanbul. Ajuns domn al Moldovei, Vasile Vodă Lupu, împreuna cu învățatul Mitropolit Varlaam îi cer sultanului moaștele Șfintei Parascheva. Cu mari eforturi pecuniare(200 pungi de aur) și prin intervenția Patriarhului Partenie al Constantinopolului, Murad al IV-lea, sultanul acceptă trecerea  moaștelor în Moldova. Astfel că în anul 1641, aceastea ajung la Iași, întâmpinate de Domn și de Mitropolit. Vor fi așezate într-o frumoasă raclă la biserica Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu. (Paul de Alep, clasicul sirian, descrie biserica Trei Ierarhi din Iași, inclusiv racla.) O mică gravura din Cazania lui Varlaam(1643) ne înfațișează si suita domneasca la aducerea moaștelor. Domnul moldovean se va îngriji ca pe locul casei unde s-a născut Sfânta Parascheva, din Epivat, să se ridice o biserică(semn ca Vasile Lupu era de origine aromână, ca și unii dintre locuitorii de aici). Din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.

În 1916 racla este trecută în Basarabia, apoi la Kiev și Odesa. În 1922 este readusă la Iași. După două decenii de află la București, apoi în locașurile sfinte din Ciorogârla si Pasăre. În fine, în 1945 este reașezată la Iași.

Despre Sfânta Parascheva, pentru credința sa profundă, pentru bunatatea sa, pentru iuberea de oameni, pentru amplele sale cunoștințe, pentru inteligența sa deosebită, pentru minunile fericite întâmplate datorita ei, s-a scris de-a lungul vremurilor atât de mult(nu îndeajuns, însă, credem noi) și de către învățații români(de pilda Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae) și de către cei străini(Mitropolitul de Târnovo, Epifanie) spre a aminti doar cațiva dintre ei.

 

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply