Scrisoarea “J’acusse” semnata de Emile Zola si adresata presedintelui Frantei, ca urmare a scandalului din jurul afacerii Dreyfus este publicata in ziarul L’Aurore

In contextul european in anii premergatori Primului Razboi Mondial si pe fondul cursei inarmarii desfasurate in Europa, pe 13 ianuarie 1898, Emile Zola, aflat la acea data in culmea gloriei sale, presedinte al Societatii Scriitoruilor din Franta si decorat si decorat cu Legiunea de Onoare, semneaza si publica o scrisoare deschisa adresata presedintelui Frantei, Felix Faure, in care acuza presedentia, guvernul, justitia, armata si alte institutii ale statului de antisemitism si abuz, in incarcerarea lui Alfred Dreyfus, ofiter francez condamnat la inchisoare pe viata pentru spionaj in favoarea Germaniei, intr-un simulacru de proces dupa parearea autorului care subliniaza erorile judiciare si lipsa unor dovezi serioase.

Scrisoarea tiparita pe prima pagina a ziarului L'Aurore provoaca probabil primul mare scandal de presa, cu ecou puternic atat in Franta cat si peste hotare. Distribuit in zorii zilei, in doar cateva ore se vand in jur de 300 000 de exemplare. In scurt timp "J'accuse!"(Acuz!) devine expresie generica a indignarii publice si a acuzarii unei persoane puternice.

"Datoria mea este sa vorbesc, nu vreau sa fiu complice. Noptile mi-ar fi bantuite de fantoma nevinovatului care ispaseste acolo in cea mai inspaimantatoare tortura, pedeapsa pentru o crima pe care nu a comis-o.

(...)

Acuz pe locotenent-colonelul du Paty de Clam ca a fost unealta diabolica a erorii judiciare, vreau sa cred ca fara stirea sa, si ca si-a aparat apoi opera nefasta, vreme de trei ani, prin masinatiunile cele mai absurde si mai vinovate.

Acuz pe generalul Mercier ca s-a facut complice, prin slabiciunea de caracter cel putin, la una dintre cele mai mari nedreptati ale secolului.

Acuz pe generalul Billot ca a avut in mainile sale dovezile clare ale nevinovatiei lui Dreyfus si ca le-a ascuns, ca s-a facut vinovat de aceasta crima de les-umanitate si les-justitie, in scopuri politice si pentru a salva statul major compromis.

Acuz pe generalul de Boisdeffre si pe generalul Gonse ca s-au facut complici la aceeasi crima, unul fara indoiala din convingere aproape religioasa, celalalt poate din acel spirit de casta care face din birourile armatei o corabie inatacabila.

Acuz pe generalul de Pellieux si pe comandantul Ravary de efectuarea unei anchete defectuoase, prin care inteleg o ancheta de cea mai monstruoasa partinire, in care avem, in raport cu cea de-a doua un monument nepieritor de nesimtire naiva.

Acuz cei trei experti grafologi, domnii Belhomme, Varinard si Couard, ca au scris rapoarte mincinoase si frauduloase, cu exceptia situatiei in care un examen medical le-ar declara vederea sau judecata bolnava. Acuz birourile de razboi ca au lansat in presa, in mod deosebit in L'Éclair si in L'Écho de Paris, o campanie abominabila, pentru a induce in eroare opinia publica si pentru a-si acoperi greselile.

Acuz, in cele din urma, primul consiliu de razboi ca a incalcat legea, condamnand un acuzat pe baza unei dovezi ramasa secreta, si acuz al doilea consiliu de razboi ca a acoperit aceasta ilegalitate, la comanda, comitand la randul sau crima juridica de achitare cu buna stiinta a unui vinovat."

Aceasta luare de atitudine si implicare a lui Emile Zola va convinge si alti intelectuali sa se alature demersului sau pentru dreptate plotica si sociala. Va aparea astfel o petitie care va cuprinde semnaturile celor mai de marca reprezentanti ai intelectualitatii franceze. Desigur, scrisoare va provoca o si mai putenica scindare si radicalizare a societatii. "Afacerea Dreyfus" va fi redeschisa si intr-un final, in 1906, capitanul Alfred Dreyfus va fi reabilitat.

In urma publicarii acestei scrisori, Zola va fi acuzat si gasit vinovat de calomnie, motiv pentru care se va refugia o perioada in Anglia pentru a evita incarcerarea. La intoarcerea sa in Franta in 1899 va publica un nou articol in L'Aurore intitulat "Justice".

Consecintele pentru armata franceza vor fi devastatoare si vor fi nevoie de multi ani pana ce armata franceza va reusi sa isi spele imaginea.

Insa poate cea mai importanta consecinta a demersului initiat de Emile Zola o reprezinta infiintarea Ligii Drepturilor Omului, organizatie infiintata cu scopul apararii drepturilor individuale.

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply