Ziua orasului Timisoara (data intrarii armatei romane in Timisoara in anul 1919)

La 3 august 1919 în Timișoara au intrat primele unități ale armatei române, sub comanda colonelului Economu, în uralele mulțimii entuziasmate. În piața din centrul orașului, care de atunci se va numi „Piața Unirii”, armata a fost primită de oficialitățile locale și de reprezentanți ai minorităților.

În numele românilor a vorbit protopopul Ioan Oprea, în numele locuitorilor judeţului şi oraşului militarii români au fost salutaţi de subprefectul Ferenczy Sandor şi primarul Geml Jozsef. Din partea locuitorilor germani a vorbit colonelul Karl von Moller, din partea sârbilor, protopopul Novakovici, iar a maghiarilor, avocatul Albert Marton. În numele armatei române a răspuns colonelul Virgil Economu.

Pentru a pecetlui actul unirii Banatului cu România, au sosit la Timișoara de la Arad prim-ministrul Ion I.C. Brătianu și ministrul Consiliului Dirigent Ștefan Cicio-Pop. În ziua următoare Regatul României a încheiat tratatul cu puterile aliate în urma căruia Banatul intra în granițele României Mari.

„Autorităţile militare sârbe au început să trateze Banatul ca un teritoriu ocupat, refuzând să recunoască Consiliul Naţional Român, au numit un comisar guvernamental al Banatului, pe care însă primarul Timişoarei refuză să-l recunoască. Consiliul Naţional Sârb şi-a impus controlul complet asupra comitatului Torontal şi a unei părţi din Timiş şi continuă să-şi extindă autoritatea asupra întregii provincii bănăţene. Patrulele militare sârbeşti au comis mai multe infracţiuni asupra locuitorilor, deposedândui ilegal de bunurile materiale, fără ca autorităţile lor să pedepsească excesele soldaţilor. Din aceste motive, există o stare de nemulţumire în Timişoara. Sunt semnalate agitaţii şi frământări datorită trupelor de ocupaţie. Din Anina au fost luate de sârbi toate stocurile de cărbune. Lipsa de hrană şi preţuri mari accentuează starea de spirit de numulţumire a populaţiei. În Timişoara, din 15.000 de muncitori, 4.000 sunt şomeri. Pe acest fond s-au derulat şi unele acţiuni ale lui Otto Roth de socializare a oraşului. Acest Otto Roth joacă două roluri: de comisar maghiar şi de comisar al poporului, încercând să facă din Banat o republică independentă”, se arată în telegrama expediată de delegaţia americană, trimisă pentru a media negocierile dintre România și Serbia în ceea ce privește Banatul. Opt experţi au fost desemnați pentru analizarea problemelor teritoriale legate de România: Sir Ere Crowe, Allen Leeper (Marea Britanie), Andre Tardieu şi Jules Laroche (Franţa), Giacomo de Martino, Contele Vannutelli-Rey (Italia), Clive Day şi Charles Seymour (SUA). Experţii americani au propus împărţiurea zonei, britanicii au fost de acord, francezii au isistat ca România să fie recompensată pentru împărţire prin recunoaşterea de către Aliaţi a Unirii Basarabiei. Italienii au opinat la început pentru atribuirea întregului Banat României, dar apoi au fost de acord cu împărţirea dacă România primeşte în compensaţie Basarabia. Românii şi sârbii nu vroiau să audă de împărţire susţinând că Banatul nu poate funcţiona ca un întreg dacă este rupt. Intervine diplomatic Regina Maria care poartă discuții cu George Clemenceau, George al V-lea al Marii Britanii, Winston Churchill și preşedintele SUA, Woodrow Wilson. Surse:

http://adevarul.ro/locale/timisoara/razboiul-rece-romania-serbia-banat-evacuarea-armatei-sarbe-instaurarea-primei-administratii-romanesti-anul-1919-1_53dcab580d133766a8f1343e/index.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Banatului_cu_Rom%C3%A2nia

Galerie imagini - http://www.banaterra.eu/romana/imagini/expozitii/intrarea_armatei_romane/index.htm

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply