În Franța, sub presiunea Girondinilor, Convenția Natională dispune arestarea liderilor ultra-revoluționari ‘enrages’, Jacques Rene Hebert și Jean Varlet

A doua zi Comuna din Paris cere eliberarea celor doi lideri. Pe fundalul agitat, în care Comuna se pregătea pentru o lovitură de stat, și preluarea puterii de către Clubul Iacobin, în frunte cu Robespierre și Marat care chemau la insurecție, cei doi sunt eliberați pe 27 mai.

Jacques René Hébert a fost un jurnalist, fondator și editor al unui ziar extrem de radical, “Le Père Duchesne”, una dintre cele mai puternice voci ale sanculotilor și un pătimaș militant pentru decreștinizarea Franței. A avut parte de o susținere largă, care a luat forma grupului Herbertistilor. Aceștia erau pentru sporirea măsurilor extreme în favoarea Regimului Terorii și pentru intervenția directă a statului în chestiuni economice, militând chiar pentru naționalizarea resurselor de vin și grâu. Cu toate acestea, cu o zi înainte, alături de ceilalți hebertiști burghezi votase împotriva prețului maxim impus la grâu.

Jean-François Varlet a fost unul dintre liderii facțiunii Enrage, desprinsă din Clubul Iacobin, cu o puternică orientare republicană de extremă stânga, cunoscută pentru apărarea clasei inferioare și pentru exprimarea cerințelor sanculoților radicali. Aceștia au jucat un rol activ în revoltele de la Paris din 31 mai – 2 iunie 1793 când au forțat expulzarea Girondinilor din Convenția Naționala, premițând Montagnarzilor să își asume controlul deplin.

^{*[1],[57],[58]}