În Bucovina, la Cernăuți, apare primul număr din ziarul “Glasul Bucovinei” în care Sextil Pușcariu publică “Ce vrem”, veritabilul document-program al unirii Bucovinei cu Regatul României

În primul număr al Glasului Bucovinei, apărut pe 22 octombrie 1918, Sextil Puşcariu, constatând destrămarea Imperiului Austro-Ungar, cere convocarea cât mai urgentă a unei Adunări Constituante a românilor pentru a păstra integritatea teritorială a ţării şi a apăra patrimoniul ei istoric şi cultural. În acest context în care nou proclamata Republică Populară a Ucrainei Occidentale revendica mai mult de jumătate din Bucovina, Sextil Pușcariu publică veritabilul document-program al unirii Bucovinei cu Regatul României, intitulat “Ce vrem”, pe care îl redăm mai jos:

---

Ce vrem.

Evenimentele se precipită.

În vremurile mari care se pregătesc, nu mai e voie să mergem izolaţi, fiecare pe drumul său, ci trebuie să ne strângem rândurile, să ne sfătuim unul cu altul şi din sfaturile noastre să răsară o orientare pentru publicul mare.

Din conştiinţa acestei trebuinţe se naşte publicaţia periodică „Glasul Bucovinei”.

Cei ce iscălim acest articol-program nu vrem să alcătuim un nou partid politic, ne-am adunat spontan la această manifestare românească, convinşi că de acum nu mai e vreme de aşteptare. Suntem încredinţaţi că orice român se va alătura programului nostru.

Ştim foarte bine că nu aici, în Bucovina, se va hotărî asupra sorţii noastre şi că nu o mână de oameni, oricât de bine intenţionaţi ar fi ei, vor putea decide asupra unei chestiuni, care nu mai e numai a noastră, ci alcătuieşte o parte a marii probleme europene. Dar dacă aiurea se va hotărî asupra sorţii popoarelor, ele vor fi întrebate mai întâi de voinţa lor. De aceea trebuie să ştim de pe acum ce vrem şi să o spunem cu glas tare, împiedicând din vreme orice acţiune care s-ar întreprinde în detrimentul intereselor româneşti.

Vrem: să rămânem Români pe pământul nostru strămoşesc şi să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre româneşti.

Nu mai vrem: să cerşim de la nimeni drepturile care ni se cuvin, şi în schimbul jertfelor de sânge, aduse în acest război – jertfe mai dureroase decât ale altor popoare.

Pretindem: ca împreună cu fraţii noştri din Transilvania şi Ungaria, cu care ne găsim în aceeaşi situaţie, să ne plăsmuim viitorul care ne convine nouă în cadrul românismului.

Cerem: să putem aduce la congresul de pace aceste postulate ale noastre prin reprezentanţi aleşi de noi înşine din mijlocul naţiunii noastre.

Stăm pe punctul de vedere al principiilor lui Wilson, adoptate şi de ministrul austro-ungar de externe. Nu vrem decât ceea ce după drept ni se cuvine şi, luptând drepturile noastre, nu vom scurta pe nimeni în drepturile lui. Dar ceea ce după drept ni se cade, acum când zorile dreptăţii au răsărit pretutindeni, o vom cere neînfricaţi şi nu există jertfă pe care să n-o aducem cu drag pentru împlinirea idealului nostru.

Manifestul este semnat de George Bancescu, Dionisie Bejan, Dr. Isidor Bodea, Dr. Vasile Bodnarescu ,Dr. Octavian Gheorghian, Dr. Max Hacman, Dr. Cornel Homiuca, Dr. Vasile Marcu, Dr. Alecu Procopovici, Dr., Eudoxie Procopovici, Dr. Sextil Puşcariu, Gheorghe Şandru, Dr. Valerian Şesan, Alexandru Vitenco.*

---

În urma acestei chemări, Adunarea Constituantă se va reuni pe 27 octombrie 1918, la Cernăuți.

*www.timpul.md/articol/in-culisele-istoriei–puterea-secreta-a-intelectualilor