A decedat Gheorghe Manu, fizician roman

Gheorghe Manu s-a nascut pe 13 februarie 1903 in Bucuresti si a decedat pe 12 aprilie 1961 in Aiud. A fost un fizician român si o figura deosebita în miscarea nationala de rezistenta de dupa al doilea razboi mondial.

Se tragea, conform traditiei, dintr-o veche familie genoveza, pe nume Manno (pe blazonul familiei figureaza o mâna iesind din apa), stabilita la Constantinopol înainte de cucerirea otomana. Urmasii stramosului Mihail Manu, sosit în Tara Româneasca în prima jumatate a secolului 18, s-au înrudit prin alianta cu familii boieresti si domnitoare din partea locului, împamântenindu-se; asa se face ca în ascendenta lui Gheorghe Manu se regasesc numele domnitorilor Serban Cantacuzino si Constantin Brâncoveanu.

Scoala primara si liceul le-a pregatit în particular (cu exceptia ultimelor doua clase de liceu, urmate la Nancy), absolvind liceul în 1921. Se înscrie la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti, obtinând în 1925 doua licente: în matematica si în fizico-chimice. În 1926 obtine certificatul de studii superioare de chimie fizica si radioactivitate al Facultatii de Stiinte din Paris. Lucreaza apoi la Institut du Radium (1927-1934), pregatindu-si teza de doctorat sub îndrumarea Mariei Curie. Frecventeaza simultan, la Sorbona si Collège de France, cursurile tinute de Eugène Bloch, Louis de Broglie si Paul Langevin. În 1933 îsi sustine teza de doctorat, cu mentiunea „très honorable”. Declina oferta de a ramâne cercetator la Institut du Radium si se întoarce în tara, devenind asistent la Facultatea de Stiinte din Bucuresti (1935). Va fi numit conferentiar abia în 1945.

Adera în 1937 la Miscarea Legionara. În primii ani nu e activ politic, se remarca însa prin activitate civica: ia atitudine deschis contra abuzurilor si coruptiei în mediul universitar din timpul dictaturii carliste (1938-1940) si e sanctionat. Îsi exprima oroarea fata de atrocitatile din scurta perioada de guvernare legionara (asasinarea lui Nicolae Iorga în 1940). Devine activ în conducerea legionara în 1943 si este, o vreme, comandant interimar al miscarii. Duce apoi o dubla existenta, împartindu-se între îndeletnicirile de asistent la Facultatea de Stiinte si cele, clandestine, de coordonator al miscarii legionare. La sfârsitul razboiului trece definitiv în clandestinitate, dedicându-se exclusiv miscarii nationale de rezistenta. În 1948 este arestat si condamnat, în „procesul grupului de complotisti, spioni si sabotori”, la munca silnica pe viata.

Intelectual cu o vasta cultura stiintifica si umanista, ajutat de o exceptionala memorie, Gheorghe Manu a tinut adevarate cursuri clandestine pentru codetinuti: matematica, fizica, filozofie, istorie, geografie, literatura, drept, limbi straine etc.

Cercetarile asupra absorbtiei radiatiei alfa în materie întreprinse de Gheorghe Manu la Institut du Radium cuprind determinari experimentale foarte precise si interpretarea lor teoretica în cadrul modelelor existente. Rezultatele au fost publicate în Comptes rendus de l’Académie des sciences (1932-33) si au constituit substanta tezei sale de doctorat, intitulata Cercetari asupra absorbtiei razelor alfa (Recherches sur l’absorption des rayons α), publicata în Annales de physique (1934). Era, în vremea aceea, cea mai completa investigatie a interactiei radiatiei alfa cu materia, ea însasi un subiect nou si actual, si a fost citata extensiv.

Cercetari experimentale de fizica nucleara erau imposibil de realizat la Facultatea de Ştiinte din Bucuresti, unde lipsea cu totul infrastructura necesara. A continuat sa publice (1937-1940) lucrari de analiza a unor date experimentale proprii anterioare si din literatura, dezvoltând latura teoretica, în dialog de idei cu prietenul Serban Titeica, asistent suplinitor la Politehnica.

La Facultatea de Stiinte nu existau nici macar cursuri de fizica atomica sau fizica nucleara iar Manu, ca simplu asistent la Catedra de Fizica Moleculara, Acustica si Optica, nu putea tine decât seminarii sau lucrari practice cu studentii. Cum cursul predat de Eugen Badarau includea un semestru de spectroscopie, Gheorghe Manu, ajutat de Radu Grigorovici, a amenajat într-o încapere din subsol un modest laborator de fizica atomica pentru studenti – o noutate.

În schimb, a tinut numeroase prelegeri si comunicari la Societatea Româna de Fizica, al carei secretar a fost (1936-1945). În 1940 publica volumul I (isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei Fizica nucleara – primul tratat de fizica nucleara din tara noastra – proiectata în trei volume. Volumul II (transmutari nucleare) si volumul III (teoria nucleului) nu au apucat sa vada lumina tiparului.

În primavara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat un amplu studiu intitulat În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupatie ruseasca (o prima versiune, scrisa în 1945-1946, purta titlul România între Rusia si Europa), semnat cu pseudonimul Testis Dacicus. Dactilografiata în mai multe exemplare, în limbile româna si engleza, lucrarea – impresionanta prin vastitatea si precizia informatiei – a fost transmisa, prin intermediul misiunilor civile si militare americane si britanice în România, puterilor occidentale. Datorita agentilor KGB infiltrati în serviciul secret britanic, ea a ajuns cunoscuta si conducerii sovietice. Identitatea autorului s-a aflat numai în cursul anchetarii lui Manu. Gheorghe Manu a fost de asemenea un talentat desenator.