A decedat Mihai Viteazul, domn al tuturor celor trei provincii românești

Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, Târgul de Floci sau Drăgoești, Vâlcea și a încetat din viață la 9 august 1601(19 august, S.N.), la Turda, în Cluj, Transilvania, fiind asasinat din ordinul Generalului Giorgio Basta. A fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al Craiovei, Domn al Țarii Românesti (1593–1601), iar din 1599 Voievod al Transivaniei și din 1600, Domn al Moldovei. A realizat prima unificare a țărilor române sub un singur sceptru. A fost precedat în scaun de Alexandru cel Rău în Țara Românească, de Andrei Báthory în Transilvania și de Ieremia Movilă în  Moldova și a fost succedat la domnie de Radu Mihnea în Țara Românească, de Ștefan Bocskay în Transilvania și de Ieremia Movilă în Moldova.

În condițiile în care această perspectivă a unității românești nu convenea intereselor împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea, se pune la cale îndepartarea sa fizică de la putere. Astfel, Generalul Basta ordonă ofițerilor săi,  Iacob (Jazques) de Beauri și Montagne(comandanții detașamentului de 300 de nemți și valoni) să-l prindă pe Mihai, iar daca acesta se va împotrivi, să-l omoare. Beauri intră în cortul Domnului nostru și se adresează acestuia: “Ești prins!”. Mihai nu apuca să spună decât “ba”. Încearcă să scoată sabia și să se apere; însa un valon îl împușcă, iar altul îi străpunge pieptul. Și fiindca nu ar fi fost de ajuns îl loviră și cu halebardele. “Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu”, spune cronica Țării Românești. Ucigașii i-au taiat capul lui Mihai și i-au batjocorit trupul. Se scrie mai departe în cronică: “Și-i rămase trupul gol în pulbere aruncat”.

Dupa asasinat, capul acestuia a fost prezentat lui Basta, şi lăsat apoi să zacă pe calul alb al voievodului, omorât cu prilejul luptelor dinaintea cortului domnesc, autorul asasinatului nepermițând îngroparea rămăşitelor lui Mihai. Un material amplu despre odiseea capului lui Mihai Viteazul găsiți pe blogul art-historia.

După câteva zile, câțiva sârbi  îngropară pe ascuns trupul lui Mihai. Capul Domnului român a fost luat de un apropiat al lui Mihai, Turturea paharnicul, și dus la mănăstirea Dealu. Lespedea de piatră păstrează cuvintele:

“Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voevod, ce au fost Domnul Țărei Românești și Ardealului și Moldovei; cinstitul trup zace în câmpii Tordei** și când l-au ucis nemții anii au fost 7109(=1601), în luna avg. 8 zile. Această piatră a-u pus jupân Radu Buzescu și jupâneasa Preda.”

Bordura cu inscripţie a mormântului nou din marmură enumără anii şi locurile în care voievodul a purtat bătălii: “1595-Călugăreni, Giurgiu, Nicopole, Vidin, Silistra, Rusciuc, Plevna, 1599-Şelimber, 1600-Mirăslău, Coroslău, 18 (sic) august 1601-Turda”, iar placa de mormânt are inscripţionat un text al marelui istoric Nicolae Iorga: “aici odihneşte ceea ce crima şi impietatea au lăsat din trupul cel sfânt al lui Mihai Voievod cel Viteaz, iar sufletul său trăieşte în sufletele unui neam întreg până ce Scripturile se vor împlini, când va afla în ceruri odihna drepţilor împreună cu sufletele fericite ale părinţilor săi…” (vezi și articolul Ucideri cumplite ale unor domni români)

Trebuie menționat că această ucidre infamă nu a fost privită cu ochi buni de nimeni de la curtea Împăratului Rudolf. Deasemenea, asasinarea domnului român a provocat nemultumirea ţăranilor, care în unele locuri au pus mana pe arme şi a secuilor, care îl voiau pe Mihai domn. Chiar o parte a nobilimii maghiare proimperiale judeca aspru crima ordonată de Basta.

În prezent, bustul voievodului care a unit pentru prima dată provinciile româneşti este expus la Muzeul Municipiului Bucureşti, în expoziţia “Figuri unificatoare”, parte a evenimentelor Anului Centenarului Marii Uniri, chipul domnitorului fiind reconstruit cu tehnologie specifică anului 2017 și reconfirmând statura impozantă a domnitorului care avea o înalțime de aproape 2 metri, rar întâlnită în acele vremuri.