A decedat Nicolae Balcescu, istoric si scriitor, conducator al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca

Nicolae Balcescu s-a nascut in 29 iunie 1819 la Bucuresti si a incetat din viata la 29 noiembrie 1852, la Palermo, Italia. A fost un istoric si scriitor, conducator al Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca.

S-a nascut intr-o familie de mici boieri, ca si fiului pitarului Barbu si al „serdaresei” Zinca Petreasca-Balcescu. Ia numele mosiei tatalui, din Balcesti, Valcea. Incepand cu 1832, urmeaza cursurile Colegiul Sfântul Sava. La 19 ani intra in armata, iar in 1840 participa, alaturi de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Nationalul, la conspiratia Filipescu, care este descoperita si este inchis la Manastirea Margineni, unde a ramas doi ani, pana pe 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica si venirea lui Bibescu. Dupa eliberare, infiinteaza impreuna cu Ion Ghica si Christian Tell o alta organizatie secreta denumita Fratia.

Incepand cu 1844  devine editor al revistei “Magazin istoric pentru Dacia”. Este unul dintre principalii lideri ai Revolutiei de la 1848, ocupand pentru cateva zile functia de ministru de externe si secretar de stat al guvernului provizoriu revolutionar din Tara Romaneasca. Pe 13 septembrie 1848, este arestat de autoritatile Imperiului Otoman, dar reuseste sa evadeze si pleaca in exil. Ajunge la Pesta (actualmente Budapesta), unde negociaza cu Lajos Kossuth, conducatorul revolutiei maghiare, pacificarea revolutionarilor maghiari cu cei romani. La 2 iulie 1849 se gaseste la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revolutionarii unguri. Avram Iancu si revolutionarii sai se declara de acord sa ramana neutri fata de actiunile militare ale maghiarilor, acestia insa nu isi respecta promisiunile si se ajunge din nou la conflict. In acelasi timp insa trupele imperiale contrarevolutionare habsburgice si ruse intra in Transilvania si revolutia maghiara condusa de Kossuth este infranta.

Principala sa opera istorica este “Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul”, care o scrie in exil in cursul anului 1849, si va fi publicata de Alexandru Odobescu. Bolnav de tuberculoza incearca sa intre in tara pe la Galati, cu un pasaport turcesc, dar este oprit. La indicatiile medicilor, pentru a se trata de tuberculoza merge in Italia, la Palermo, dar moare in curand la doar 33 de ani.