A decedat Nicolae Grigorescu, pictor roman

Nicolae Grigorescu s-a nascut la 15 mai 1838, in Pitaru, judetul Dambovita si a incetat din viata la 21 iulie 1907 in Campina, judetul Prahova. A fost un pictor roman, considerat intemeietorul socolii romanesti moderne de pictura.

Intre 1848-1850 isi face ucenicia in ale picturii in atelierul lui Anton Chladek, pictand icoane pentru bisericile din Baicoi si manastirea Caldarusani.  In 1856 realizeaza compozitia istorica “Mihai scapand stindardul”, pe care o prezinta domnitorului Barbu Stirbei, impreuna cu o petitie prin care solicita ajutor financiar pentru studii. In anii 1856-1857 picteaza biserica noua a manastirii Zamfira (judetul Prahova), apoi, pana in anul 1861, biserica manastirii Agapia. La interventia lui Mihail Kogalniceanu, care ii apreciaza calitatea picturii, primeste o bursa pentru a studia la Paris. Pleaca la Paris in toamna anului 1861, unde intra la Scoala de Belle-Arte, frecventand atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Auguste Renoir. Se alatura Scolii de la Barbizon, unde isi insuseste tehnica plein-air-ului.In 1867, participa cu sapte lucrari la “Expozitiei Universale” de la Paris, iar in 1868, expune lucrarea “Tanara tiganca”, la Salanul de Toamna de la Paris. Incepand cu 1870, participa, in tara, la “Expozitiile artistilor in viata” si la cele organizate de “Societatea Amicilor Bellelor-Arte”. In anii 1873-1874 face calatorii de studii in Italia (Roma, Napoli, Pompei), Grecia si la Viena. Participa la Razboiul de Independenta din 1877, ca si pictor de front, iar pe baza schitelor va realiza mai tarziu “Atacul de la Smardan”. Intre 1879 si 1890, lucreaza indeosebi in Franta, fie in Bretagne la Vitré, fie in atelierul sau din Paris. Revenit in tara, deschide mai multe expozitii personale la Ateneul Roman intre anii 1891 si 1904.

Din 1890 se stabileste la Campina si se dedica preponderent subiectelor rustice, intr-o nesfarsita variatie a motivului, picteaza potrete de taranci, care cu boi pe drumuri prafuite de tara si numeroase peisaje cu specific romanesc. In 1899 devine membru de onoare al Academiei Romane. Se stinge din viata la 21 iulie 1907, la Campina. In atelier, pe sevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminata, Intoarcerea de la balci.