Are loc marea Adunare Națională de la Blaj

Adunarea Națională de la Blaj a fost un eveniment, din cadrul Revoluției de la 1848 din Transilvania, al populației Românești din această provincie. Evenimentul s-a desfășurat între 3 mai si 5 mai 1948, în localitatea Blaj, județul Alba, în fata catedralei greco-catolice din Blaj.

La aceasta adunare au participat un număr de 40 000 de români din întreaga provincie. Președinți ai acestei adunări au fost proclamați episcopii Andrei Șaguna (ortodox) și Ioan Lemeny (greco-catolic), iar ca vicepreședinți, Simion Bărnuțiu și George Barițiu.

Începută în fața catedralei din Blaj, adunarea s-a mutat pe câmpul de lângă oraș, datorită numărului foarte mare de participanți. Semnificativ este și faptul că, la această mare adunare națională, au participat fruntași revoluționari și din celelalte provincii istorice românești: din Moldova au venit Alecu Russo, Alexandru Ioan Cuza, Lascăr Rosetti, Vasile Alecsandri, iar din Țara Românească, Dumitru Brătianu.

Locul în care s-a desfășurat această adunare s-a numit de atunci Câmpia Libertății. Pe data de 4/16 mai 1848, August Treboniu Laurian, revoluționar de frunte, care se va afirma în timpul evenimentelor din Țara Românească, a prezentat zecilor de mii de oameni sosiți la Blaj programul de revendicări ale națiunii române din Transilvania, denumit Petițiunea Națională. În cele 16 articole ale sale erau cuprinse următoarele:

• națiunea română se declara independentă și cerea reprezentare proporțională în Dietă (art. 1);
• se proclama independența Bisericii române și egalitatea ei cu celelalte Biserici din Transilvania (art. 2);
• se cerea desființarea iobăgiei, fără nicio despăgubire din partea țăranilor iobagi (art. 3);
• se hotăra formarea unei gărzi naționale a românilor (art. 10);
• alte revendicări solicitau drepturi și libertăți democratice; românii protestau și împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria.

Cei prezenți au scandat “Noi vrem să ne unim cu țara!” dar, din păcate, unirea tuturor românilor într-un singur stat incă nu era posibilă. Pe data de 5/17 mai 1848 s-a format Garda națională a românilor, iar adunarea s-a încheiat în entuziasmul tuturor, după ce se hotărâse formarea a două delegații, care să prezinte împăratului habsburgic și Dietei din Cluj revendicările românilor din Transilvania.