Contributia carturarilor si mesterilor tipografi din Transilvania la dezvoltarea tiparului universal. Incunabulele. Incunabule cu stiri despre Tarile Romane

Cartile iesite din tipografii in perioada 1455 – 1500 se numesc, se stie foarte bine “incunabule“. Anul 1500 este unul relativ, cum relativa este si data de 1830 pentru cartile vechi romanesti.

Incunabulele au fost realizate in centrele culturale europene. Au participat la imprimarea unora dintre atare lucrari si mesteri transilvaneni. Pe de alta parte au imprimat cartile acolo si unii carturari de peste munti, aportul lor in acest mod exprimat, mijlocit, desigur, la istoria tiparului universal, nu poate fi neglijat. Astfel Toma din Transilvania lucreaza la Mantua in 1473, Bernard “din Dacia” la Napoli, Martin din Codlea la Brunn, Andrei Corbu din Brasov, la Venetia. Scriau si despre autorii din Transilvania care si-au tiparit cartile in Apusul Europei, doi distinsi cercetatori ai cartilor din vechime(cum au scris si despre mesterii amintiti mai sus), Dan Simonescu si Gheorghe Buluta: “Unul dintre acestia este Frater sau Prezbiter Georgins, nascut in satul Romos, langa Sebes, in anul 1422 si mort la Roma in 1502. A fost rapit si robit de turci la varsta de 16 ani, dupa ce invatase limba latina si teologia la o scoala a dominicanilor din Sebes. Opera lui are titlul “Tractatus de ritu, moribus,condicionibis et mequicia turcorum“(Tratat despre credintele, obiceiurile, viata si viclenia turcilor); Urach 1482.

Un alt autor transilvanean, Pelbartus din Timisoara a tiparit la Nurnberg, in 1498, un ciclu de predici “Sermones”(Cuvantari)reeditat in mai multe editii. Exemplare din “Sermones” se gasesc in bibliotecile din tara. Aceste exemplare sunt expuse si catalogate incunabule pastrate in Romania.

Incunabule cu stiri despre Tarile Romane

Evenimentele istorice, personalitatile, realitatile geografice din spatiul romanesc(in special din Transilvania) au starnit interesul oamenilor de cultura, creatorii incunabulelor(carti tiparite in rastimpul 1455 – 1500), autorii textelor si gravorii:

“Dracole Wayda” este una dintre opere. In cele sase editii ale cartii sunt relatate intamplari insemnate ce-l au in centrul lor pe Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti. Informatiile sunt, nu o data, eronate, voit eronate. Aceste editii dateaza din anii 1480 – 1500. Din xilogravurile cuprinse in unele dintre editii cunoastem si portretul domnului roman. O imagine – tendentioasa – il prezinta pe Tepes stand la masa, in apropierea sa aflandu-se celebrele tepe in care au fost trase trupurile dusmanilor sai.

Aeneas Sylvius de’ Piccolomini(Papa Pius al II-lea) este autorul catorva lucrari(de exemplu cele din 1472, 1473, 1475) insemnate si prin ideea acolo enuntata: Paternitatea limbii romane si a poporului insusi.

Giacomo Filippo Foresti da Bergamo in “Supplementum chronicarum” se refera – intaiul – la atacurile ostirii turce in Tara Romaneasca. Cartea a fost tiparita la Venetia in 1483.

Poate cel mai important incunabul in stiri istorice care ne privesc poarta titlul “Geschicht von der Turckey“(Istoria turcilor). Sunt relatate luptele turco-romane din Tara Romaneasca din 1462, oastea turca fiind condusa de chiar Mohamed al II-lea sau din Moldova – batalia de la Podul Inalt din 10 ianuarie 1475, cand Stefan cel Mare si ostenii sai obtin o stralucita victorie, apoi lupta de la Razboieni sau Valea Alba din anul urmator, din pacate defavorabila moldovenilor. Autorul incunabulului tiparit in 1482-1483 este Jorg von Nurnberg.

“Chronica Hungarorum” a lui Johannes de Thurocz tiparita intaia oara la Brunn in 1488 se refera, cum lesne se intelege din titlu, la istoria ungurilor, si fireste la relatiile cu romanii.

Cu o infatisare deosebita si continut pe masura (text si imagini) “Liber Chronicarum” de Antonius Koberger, vede lumina tiparului la Nurnberg in 1493. Hartmann Schedel este autorul xilogravurilor. Imaginea Valahiei acopera o pagina. Privelistea nu-i cu totul imaginara cum se spune de obicei.

Exemplare ale acestor carti foarte rare se gasesc si in bibliotecile si muzeele din Romania; Biblioteca Academiei din Bucuresti – exemplarul de aici este viu colorat dupa obiceiul vremii, Cluj, Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, Biblioteca si Muzeul Brukenthal din Sibiu, Biblioteca Nationala din Bucuresti, Biblioteca Teleki – Bolyai din Targu Mures, Muzeul National Bucuresti s.a.

• header image – prelucrare după sursă imagine – Valahia – Liber Chronicarum – Vintage Maps