De ce poate PSD să emită ordonanțe?
Voi începe prin afirmarea publică a două poziții personale: nu sunt fan al stângii(oricum se numesc) oricât de democratică ar fi stânga, dar sunt un adept al democrației sănătoase și nu al democrației de paradă.
Întrebarea care acum macină societatea, este cum și-a permis PSD-ul să facă așa ceva??? Să adopte pe furiș două OUG, fără să țină cont că opinia publică era împotriva acestor OUG!?
Răspunsul însă comportă o mică analiză, care pornește dinainte de momentul OUG și se bazează pe niște fapte foarte simple, unanim cunoscute și recunoscute. Astfel, PSD-ul la data curentă a format guvernul, având o largă majoritate în Parlament, rezultată din alianțe politice(ALDE&UDMR), bazate pe o exprimare democratică a unui drept garantat constituțional: DREPTUL LA VOT. Atitudinea PSD față de actele normative numite Codul Penal și Codul de Procedura Penală, este cunoscută și comentată în toate felurile, nu de acum, ci de mult timp(cu mult timp înainte de alegeri), deci nu este nici o noutate, că PSD-ul intenționa să modifice anumite norme din cele două acte normative. Din acest punct de vedere nu putem vorbi de absolut nici o surpriză, doar un răuvoitor ar putea susține că nu știa. Din asocierea acestor două idei, rezultă că populația era conștientă că dacă nu se prezintă la vot, PSD-ul va ieși câștigător din alegeri și desigur, că va proceda la ceea ce dorește, având majoritatea și legitimarea votului popular, respectiv să își pună în aplicare programul de guvernare și de asemenea să modifice diverse acte normative cu caracter penal.
De când PSD-ul a anunțat că va pune în practică ceea ce era predictibil, respectiv va adopta cele două ordonanțe, s-au pornit protestele de stradă, la impulsul rețelelor de socializare, respectiv Facebook.
Pentru mine acest Facebook este o structură magică, o dată merge, o dată nu merge. La vot Facebook-ul, dă rezultat ”0”, potențialii votanți anti-PSD stau acasă ori fac orice altceva decât să voteze, dar la proteste, funcționează perfect, oamenii sunt revoltați, că nu sunt luați în conisiderare, că nu sunt ascultați, că guvernul nu ține seama de vocea străzii. Tot așa, când un minsitru tehnocrat deraiază grav, aducând atingere fundamentului democrației, și mă refer la D-na Pruna, Ministrul Justitiei, care a emis cugetarea epocala ”drepturile omului sunt un moft”, Facebook-ul nu că nu funcționează, ci chiar tace profund, iar spiritul civic sforăie de zorul mare, atât la Dan Nicușor cât și la Gorghiu Alina precum și la restul politicienilor(tip 3 politicieni la pachet pentru 1 leu) precum și la populație, demonstrând încă o dată că democrația româneasca este de paradă și facebook-ul funcționează selectiv, când e cazul.
Dreptul de a protesta este un drept garantat constituțional și reprezintă, în opinia mea, semnul că o societate are spirit civic și este capabilă să oprească derapajul celor trimiși în fruntea țării prin vot. Tot atât de important este însă și dreptul la vot, care reprezintă de asemenea o formă de constientizare civică și arată capacitatea votantului, de a discerne între bine și rau, prin vot. Exercitarea ambelor drepturi, în mod constant și conștient, face ca o țară în care democrația e de paradă, să devină o țară cu o democrație solidă, adevarată. La noi însă ambele drepturi sunt exercitate sporadic și incomplet, și demonstrează mai degrabă o profundă boală a societății românești. Acum, Romania este o societate care preferă democrația de paradă și nu democrația autentică și reală, în care puterile statului sunt luate în derâdere, iar separația puterilor în stat este un concept străin societății noastre. Din când în când, ne sperie groaznic, că democrația este atacată, dar când e vorba să o apăram constant, fie prin atitudine civică fie prin vot, pauza, avem altceva mai bun de făcut, gen să ne scobim în nas.
Revenind la întrebarea din titlu, de ce poate PSD-ul să emită ordonanțe? Răspunsul într-o democrație de paradă, este unul singur: D’AIA. În rest, democrația se construiește, nu se importă, iar pentru aceasta „principiile nu se negociază”, cum spunea Corneliu Coposu!
R.G.