Este dizolvata cea de a Treia Internationala Comunista (Comintern), la initiativa lui Iosif Stalin

Cea de a Treia Internationala Couminsta sau Internationala a treia, pe scurt Comintern, a fost o oragnizatie internationala de orientare comunista, fondata la Moscova in martie 1919.

Scopul public al organizatiei a fost: “lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armata, pentru rasturnarea burgheziei mondiale si pentru formarea unei republici sovietice internationale, ca un stadiu de tranzitie catre abolirea definitiva a statului”. Interntionala a treia a fost creata prin sciziunea Internationalei a doua, prin despartirea radicalilor comunisti revolutionari de reformistii de stanga, deoarece Internationala a II-a nu a reusit formarea unei coalitii care sa opreasca Primul Razboi Mondial, considerat imperialist de catre radicalii revolutionari comunisti.

Cominternul a tinut sapte Congrese Mondiale, primul in martie 1919 si ultimul in 1935. Grupurile care tin de traditia comunismului de stanga recunosc azi numai valabilitatea primelor doua congrese, cele de traditie bolsevica, leninista sau trotkista – numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste staliniste si maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor sapte congrese. Ultimul congres al Comiternului a fost tinut in 1935 si a sprijinit in mod oficial Frontul Polpular Antifascist. Aceasta politica cerea ca partidele comuniste sa caute sa formeze Fronturi Populare cu toate partidele care se opuneau fascismului si sa nu se limiteze sa formeze Fronturi Unite doar cu partidele muncitoresti. Nu a existat vreo opozitie semnificativa la aceasta noua orientare politica in vreuna dintre sectiunile nationale ale Cominternului. Cum congresul al saptelea al Cominternului a renuntat la telul revolutionar al rasturnarii capitalismului, Trotki a ajuns la concluzia ca este necesara aparitia unei noi Internationale, de timp ce Cominternul a murit ca Internationala revolutionara. Trotki a sustinut, de asemenea, ca partidele stalisniste nu pot fi considerate partide revolutionare, (ele jucau totusi un rol de aparatori ai statului Rus), la fel neputand fi considerate partide revolutionare nici partidele social-democrate.

Ca urmare, in 1938 s-a format Internationala a IV-a in opozitie cu Internationala Comunista. Comunistii celei de-a patra Internationale considerau ca cea de-a treia Internationala devenise profund birocratizata si stalinizata si nu mai era capabila sa renasca pentru a deveni o organizatie revolutionara propriu-zisa. In mod particular, ei considerau prabusirea catastrofala a miscarii comuniste si ascensiunea nazismului in Germania ca pe o dovada ca Internationala Comunista era sub controlul total si nefast al lui Stalin. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, Cominternul a sprijinit o politica pacifista si de neinterventie, considerand ca este vorba de un razboi imperialist intre diferitele clase conducatoare nationale, aproape la fel ca in primul razboi mondial. Cand Uniunea Sovietica a fost invadata pe 22 iunie 1941, Cominternul si-a schimbat pozitia diametral opus. Stalin a desfiintat in mod oficial Cominternul 15 mai 1943, ca un gest impaciuitor fata de Puterile Aliate. NKVD-ul din Moscova a trimis un mesaj catre toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943. Acest mesaj scotea in mod clar la lumina legatura dintre NKDV, pe de-o parte, si Comintern si partidele comuniste, pe de alta. Acest mesaj dadea instructiuni detaliate despre folosirea surselor de informatii din interiorul partidelor comuniste dupa desfiintarea Cominternului.