Soarele rasare la 
Este 
În cel de al Doilea Război Mondial Armata Regală Română eliberează orașul Carei, ultimul oraș ocupat de trupele maghiare
Bătălia de la Carei reprezintă ultima etapă de eliberare a teritoriului actual al României, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. La 25 octombrie 1944 au fost eliberate orașele Carei și Satu Mare, fiind anulat de facto Dictatul de la Viena din 30 august 1940 prin care Transilvania de Nord a intrat sub ocupație maghiară. Armata Regală Română a început eliberarea Ardealului de Nord imediat după 23 august 1944.
Sub comanda generalului Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a, ofensiva s-a desfășurat în trei faze:
- 9-13 octombrie 1944 – Prin străpungerea apărării inamicului
- 14-20 octombrie – Distrugerea rezistențelor forțelor inamice
- 21-25 octombrie – Finalizarea obiectivului
Generalul Gheorghe Avramescu a decis să pornească ofensiva pentru eliberarea ultimului oraș aflat sub ocupație horthystă în Transilvania de Nord, Carei, pe 25 octombrie pentru a-i face un cadou Regelui Mihai I, care împlinea 23 de ani și care, cu două luni mai devreme, scosese România din războiul contra Națiunilor Unite.
Astfel, pe 25 octombrie 1944, Armata a 4-a Română a trecut în Ungaria, după cum este menționat în ordinul de zi al generalului Avramescu.
“La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării. Prin ploi, prin noroaie şi drumuri desfundate, zi şi noapte aţi luptat cu un duşman dârz şi hotărât şi l-aţi învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin, pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul.”
După această bătălie, Armata Regală Română participă în continuare la luptele de pe Frontul de Vest, contribuind la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei de sub ocupația Germaniei naziste.
În ceea ce-l privește pe Generalul Gheorghe Avramescu, veteran al Primul Război Mondial, intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial l-a găsit la comanda Corpului Vânătorilor de munte, cu care a participat alături de trupele naziste la eliberarea Bucovinei (iunie 1941) și mai apoi la luptele din Crimeea și la cele pentru cucerirea Sevastopolului. În 1943 este transferat la comanda Corpului 3 Armată din Transnistria, în fruntea căruia a participat la luptele din Moldova din primăvara anului 1944. În 1944 este numit comandant al Corpului 6 Armată, participând la apărarea Moldovei de atacurile Armatei Sovietice în vara aceluiași an. Tot în 1944 intra în conflict cu mareșalul Ion Antonescu și este destituit. Este numit din nou la comanda Armatei a 4-a după arestarea mareșalului. În cadrul colaborării cu Armata Roșie, Armata Română a avut numeroase probleme. Generalul Avramescu a fost arestat de autoritățile militare sovietice în martie 1945 și există suspiciunea că ar fi fost executat de NKVD pe data de 2 sau 3 martie 1945. Cert este că pe 3 martie 1945 soția generalului Adela, și fiica lui, Felicia, au fost arestate. Fiica lui, Felicia Sturza, care avea un fiu în vârstă de 11 luni, s-a sinucis imediat după momentul arestării. Adela Avramescu a fost deportată în Siberia, de unde s-a întors grav bolnavă în 1956. A fost înmormântat în cimitirul Soshalom din Budapesta. Pe 23 octombrie 2000 rămășițele sale pământești au fost aduse în România, fiind înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Militar din Cluj.
Ironia este că după retragerea trupelor sovietice din România în 1959, ziua de 25 octombrie a fost declarată oficial Ziua Armatei Române, astfel că involuntar, comuniștii au continuat să serbeze astfel și ziua Regelui pe care ei îl alungaseră de pe tron și din țară.
În amintirea Bătăliei de la Carei, în centrul orașului a fost ridicat Monumentul ostașului român. Operă a sculptorului Vida Geza și a arhitectului Anton Dâmboianu, monumentul a fost inaugurat în 1964.
Surse: