In Franta, la Paris, in ziarul Le Figaro, este publicat “Manifestul futurist”

“Manifestul futurist” a fost un document programtic cultural prin care a fost lansat curentul cultural Futurist. Manifestul a fost publicat pentru prima oara in 5 februarie 1909, in Italia, in ziarul Gazzetta dell’Emilia, din Bolognia. Autorul manifestului era poetul Filippo Tommaso Emilio Marinetti (22 decembrie 1876 – 2 decembrie 1944).

Documentul promova o desprindere de trecut, celebrand noul, industrialismul si industrializarea. Pleda pentru o celebrare a noului, a vitezei si industriei, o celebrare a noilor masini, a tineretii, dar si a violentei, sustinand modernizarea si intinerirea culturala a Italiei.

Manifestul a aparut intr-o perioada in care industria cunostea o importanta crescanda in toata Europa. Italia, la randul ei, dorea sa confirme faptul ca era prezenta, ca era pregatita pentru industrializare, avand puterea de a lua parte la aceasta experienta, gasind esenta progresului in principalele sale simboluri: masinile si viteza. Nationalismul nu este declarat deschis, insa el este evident.

Futuristii considera ca literatura nu va fi depasita de progres. Literatura va absorbi progresul in evolutia sa, demonstrand ca Omul va folosi progresul in asa fel incat natura sa instinctuala sa explodeze. Omul va folosi viteza si nu invers. Poezia il va ajuta pe Om sa se integreze in noul concept de frumusete care recunoaste instinctul uman de agresiune.

In acest moment special al omenirii, multe lucruri se vor schimba luand forme noi, dar omul va avea puterea sa treaca peste aceste transformari.

In viziunea futuristilor, razboiul este vazut ca o necesitate pentru sanatatea spiritului uman, o purificare. Glorificarea razboiului si atribuirea unui sens igienic vor influenta ideologia fascista. Partidul Futurist va deveni parte a Fascisti Combatto. De altfel, F.T. Marinetti va fi foarte activ in politica fascista, retragandu-se doar in momentul in care s-a simti indepartat de estetica fascista. Futurismul indemna si la respingerea artei traditionale, prin inchiderea muzeelor si bibliotecilor. Deasemena indemna la lupta impotriva moralitatii, a feminismului si a utilitarismului las.