In Imperiul Roman, in timpul Primului Razboi Iudeo-Roman, cetatea Masada, este cucerita de trupele romane

Masada, in ebraica Metada, ce provine din metuda – fortareața, a fost o fortificatie iudeica, situata pe o colina in pustiul Iudeei, pe malul vestic al Marii Moarte. Cetatea a fost edificata in sec. I i.Ch. si extinsa in timpul domniei regelui Irod cel Mare (74-4 i.Ch.). Dupa cucerirea Ierusalimului de catre Imparatul roman Titus Flavius Vespasianus, in anul 70 d.C., Masada a fost ultimul refugiu al rezistentei antiromane a iudeilor. Cand a fost cucerita intreaga populatie iudaica a cetatii s-a sinucis. In total un numar de 960 de evrei s-au sinucis.