În România, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881-1914), dupa ce anterior fusese Domn al României (1866-1881)

Respectând dorința viitorului rege acesta este încoronat cu o coroană din oţel, fabricată din metalul topit al unui tun de război capturat la Plevna. Coroana de Oțel , devenită coroana regală a României, primită de Regele Carol I,  a fost sfințită la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881 și se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel. Cântărește 1.115 grame și este realizată din zburătura unui tun (partea din față a țevii) de calibru 90 mm, fabricat la F. Wöhlert din Berlin. Spre a comemora faptele strălucite săvârșite de țară și Domnul Carol, pe tun, sub turaua otomană care poartă semnătura sultanului Abd Al-Hamid nepotul lui Mahmud întotdeauna Victorios, este scrisă următoarea inscripție: DIN ACEST TVN LVAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S’A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I – X MAI MDCCCLXXXI.

Prin acest act, prestigiul intern şi internaţional a fost consolidat, România intrând într-o perioadă modernă, ideea de bază a tuturor constituţiilor regale din România fiind aceea că “regele domneşte fără a guverna”.