În România, în închisoarea de la Jilava, se stinge din viață Monseniorul Vladimir Ghika, prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român

La 16 mai 1954, în închisoarea regimului comunist de la Jilava, se stinge la vârsta de 80 de ani, Monseniorul Vladimir Ghika, prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin și bizantin), nepot al ultimului principe al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Vladimir Ghika s-a născut în 25 decembrie 1873 la Constantinopol, Imperiul Otoman, fiu al lui Ioan Ghica (general de divizie, ministru plenipotențiar) și al Alexandrinei Moret de Blaremberg, descendentă din Henric al IV-lea, regele Franței, din dinastia de Bourbon.

După ce izbucnește cel de al Doilea Război Mondial, refuză să părăsească România preferând să fie alături de săraci și bolnavi, să-i poată ajuta și încuraja, rămânând pentru același motiv în București când vor începe bombardamentele aliate. După venirea la putere a comuniștilor refuză de asemenea să plece cu trenul regal pentru aceleași motive. Este arestat la 18 noiembrie 1952 sub acuzația de „înaltă trădare” și întemnițat la Jilava unde este amenințat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954 trece la cele veșnice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus. A fost „preot, confesor, director spiritual, conferențiar, om de știință, diplomat, activitatea lui desfășurându-se în toate mediile, de la capete încoronate, șefi de state, politicieni, filozofi, artiști, scriitori, teologi, până la anarhiști, ocultiști, homosexuali și prostituate”, un promotor în multe domenii, activitatea sa a depășind granițele confesionale și spiritul timpului, fiind un adevărat precursor al ecumenismului, motiv pentru care a fost propus spre beatificare de către Arhidieceza Bucureștiului.

Pe 27 martie 2013, papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica Romano-Catolică recunoștea “martiriul slujitorului lui Dumnezeu, Vladimir Ghika, preot dicezan[…] ucis din ură față de credință […], la 16 mai 1954.” Monseniorul a fost beatificat în 31 august 2013, la Romexpo, Sfânta Liturghie fiind prezidată de Eminența Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților. Aproximativ 10 000 de credincioși au asistat. Dupa beatificare, comemorarea sa liturgică este data martirajului său, 16 mai.