În România, la București, Carol I se adresează Mitropolitului Moldovei cu ocazia proclamării independenței României

Domnul către Mitropolitul Moldovei.

10/22 Mai 1877

Mitropolitul Moldovei, în numele Clerului, binecuvântează fapta domnească și a natiunii întregi, declararea independenței. Domnul arată că Biserica a fost întotdeauna alături cu națiunea în luptele acesteia din trecut și că și de astădată nu putea fi altfel.

Prea Sfinților Părinți,

În zilele mari ale României, clerul a fost pururea alături cu națiunea, sau, mai bine zicând, a fost însăsi națiunea.

Nu putea să fie altfel și astăzi, când natiunea română proclamă hotărârea sa de a trăi cu propria sa vieată, de a fi stăpână destinelor sale, de a fi de sine stătătoare.

La voturile Corpurilor Legiuitoare, Biserica aduce binecuvântările sale. Cum să nu credem în succesul cauzei noastrem, cum să ne îndoim că glasul poporului nu va fi și glasul lui Dumnezeu?

În numele națiunii primesc binecuvântările Prea Sfințiilor Voastre și cu toții să strigăm:

Să trăiască România!

Să trăiască Biserica ei!

(M.O., 1877, nr. 106, p. 3145)

Sursă:

^{Cuvântarile Regelui Carol I, Ediție îngrijită de Constantin C. Giurescu, volumul I, 1866-1886, Editura Fundatiei pentru Literatură și Artă, “Regele Carol II”, București, 1939}