În Transilvania, la Alba Iulia, are loc prima întrunire a Marelui Sfat Național Român din Transilvania și este ales Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria

Începând cu ora 9, în sala Tribunalului din Alba Iulia are loc prima ședință a Marelui Sfat Național în care alege structura de conducere a Marelui Sfat Național: Gheorghe Pop de Băsești (Președinte), Ion Papp, Demetriu Radu, Teodor Mihali, Andrei Bârseanu (Vicepreședinți), Caius Brediceanu, Mihai Popovici, Ionel Pop, Silviu Dragomir, Gheorghe Pop şi Iosif Ciser (Notari). De asemenea este aleasă componența delegației care urma să prezinte Majestății Sale Regelui Ferdinand I și Guvernului României hotărârile Adunării Naționale: Episcopul Ortodox Miron Cristea, Episcopul Greco-Catolic Iuliu Hossu, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod și, ulterior, Caius Brediceanu. Marele Sfat Național, ia decizia cu aceeași ocazie, a înființării unui comitet executiv din rândurile sale și alege cu aceeași ocazie și pe membrii săi.

Tot în prima sa ședință, desfășurată în sediul Tribunalului din Alba Iulia, Marele Sfat Național alege membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria. Consiliul Dirigent a fost un organism cu caracter politic, administrativ și legislativ, tranzitoriu care a asigurat conducerea Transilvania și Banatul, până la unirea deplină a acestor teritorii cu România și care a funcționat între 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920.

Consiliul Dirigent era compus din 12 membrii: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Ștefan Cicio-Pop, Aurel Vlad, Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Hațieganu, Ion Flueraș, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Valeriu Braniște. Din punct de vedere politic în structura Consiliului Dirigent se regăseau, reprezentanții Partidului Național Român (13 membrii) și ai Partidului Social Democrat Român din Transilvania (2 membrii – Iosif Jumanca și Ion Flueraș).

În prima ședință a Consiliului Dirigent, care a avut loc la ora 17, chiar în ziua alegerii sale, au fost adoptate mai multe decizii privitoare la organizarea sa, astfel: era structurat în 12 compartimente, numite resorturi, ai căror titulari se numeau șefi de resort. Președinte al Consiliului Dirigent a fost ales Iuliu Maniu, s-au ales patru vicepreședinți: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop și Aurel Vlad. Cele 12 resorturi au fost: Resortul de Interne – Iuliu Maniu, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice, mai apoi și rezolvarea raporturilor cu minoritățile și confesiunile locale – Vasile Goldiș, Resortul Armatei și Siguranței Publice – Ștefan Cicio-Pop, Resortul de Externe și Presă – Alexandru Vaida-Voevod, Resortul Organizării și Pregătirii Constituantei – Ioan Suciu, Resortul de Justiție – Aurel Lazăr, Resortul de Codificare – Emil Hațieganu, Resortul de Finanțe – Aurel Vlad, Resortul de Agricultură și Comerț – Victor Bontescu, Resortul de Comunicații, Lucrări Publice, Poștă, Telegraf și Alimentație – Romul Boilă, Resortul Social și Igienă – Ion Flueraș, Resortul de Industrie – Iosif Jumanca, iar Octavian Goga, Vasile Lucaciu și Valeriu Braniște erau membri ai consiliului fără resort, urmând să primească sarcini în momentul în care își vor ocupa efectiv funcțiile.

Pe durata funcționării, între 2 decembrie 1918 și 10 aprilie 1920, Consiliului Dirigent a ținut 256 ședințe cu 3.234 de probleme înscrise la ordinea de zi. Ședințele Consiliului Dirigent s-au ținut la Alba Iulia (2, 3, 4 decembrie 1918), Sibiu (9 decembrie 1918 – 18 noiembrie 1919), în trenul care-i ducea spre București pe cei aleși în circumscripțiile electorale ale Transilvaniei (18 noiembrie 1919), București (21, 25 noiembrie, 3 decembrie 1919) și Cluj (17 decembrie 1919 – 10 aprilie 1920). În total Consiliul Dirigent a emis 24 de decrete.