In Ucrania, in Crimeea, in situl Buran-Kaya III, sunt descoperite ramasite de Homo sapiens vechi de 32.000 de ani

Ramasite de Homo sapiens vechi de 32.000 de ani au fost descoperite in Crimeea, Ucraina, in situl Buran-Kaya III, fiind cea mai veche marturie directa a prezentei omului modern in aceasta regiune a Europei, fapt care sugereaza ca acesta a colonizat continentul de la est la vest, din Orientul Mijlociu. Datarea cu carbon 14 a unui os uman, dar si a unui os de cerb descoperite in situl Buran-Kaya III, in sudul muntos al Ucrainei, a stabilit ca acestea sunt vechi de aproximativ 32.000 de ani. Acestea ar fi unele din cele mai vechi dovezi ale prezentei omului modern in Europa, potrivit unui comunicat emis de Centre national de la recherche scientifique (CNRS), din Franta, care a participat la cercetari.

Doar un sit romanesc si unul rus s-au dovedit a contine urme mai vechi ale Homo sapiens decat cele descoperite in Crimeea, cu ramasite vechi de 34.000 de ani, respectiv 33.000 de ani, precizeaza CNRS, pentru care descoperirea “atesta ipoteza unei colonizari a continentului de la est la vest de catre primii oameni moderni din punct de vedere anatomic”. Cele mai vechi ramasite de Homo sapiens descoperite pana in prezent in Europa, de 34.000 – 35.000 de ani, au fost gasite in Romania, in Pestera cu Oase, din apropiere de Anina, judetul Caras-Severin. Oasele de Homo sapiens au fost gasite in 2002, de cercetatori ai Institutului de Speologie al Academiei Romane, sectia de la Cluj-Napoca, care au chemat o echipa internationala de arheologi condusa de americanul Erik Trinkaus. In pestera nu a fost insa gasita vreo urma de activitate antropica, ci numai oase umane, a precizat Dobrescu.

Homo sapiens s-ar fi raspandit in Europa din Orientul Mijlociu, prin regiunile sud-orientale din jurul Marii Negre.

Situl de la Buran-Kaya III a fost descoperit in 1991 si a fost subiectul unor sapaturi arheologice numeroase. Un strat de pamant corespunzator paleoliticului superior (35.000 – 10.000 de ani i.e.n) a livrat 162 de fragmente de oseminte umane, alaturi de resturi de animale (antilope, vulpi, iepuri etc.), unelte din piatra si os, dar si obiecte de podoaba, precum margele din corn de mamut si cochilii perforate.

Osemintele umane recent descoperite in Ucraina apartin unui numar de cel putin cinci indivizi (un copil, doi adolescenti si doi adulti) si constau in fragmente de craniu, dinti, o vertebra, fragmente de coaste si falange. Insa “absenta oaselor lungi, precum femurul, de obicei bine conservate, i-a intrigat pe cercetatori”, indica CNRS. Urme de “taieturi de pe mai multe oase” indica, printre altele, faptul ca aceste cranii au fost desprinse de corp dupa decesul indivizilor. Diferentele in tratarea osemintelor animale si umane indica faptul ca aceste oase umane nu sunt rezultatul unui “canibalism nutritional”, ci al unui ritual postmortem in cadrul unor practici funerare sau al unui canibalism ritualic. O alta ipoteza ar fi ca aceste trupuri au fost taiate in bucati dupa deces, pentru ca aceste fragmente sa fie depuse in alte locuri.