Soarele rasare la 
Este 
Oscar sau Sam cel de nescufundat – Motanul care a supraviețuit mai multor naufragii și a scufundat mai multe nave de război
În colecția privată a Muzeului Național Maritim din Greenwich există un tablou celebru. Este vorba despre portretul unui motan, realizat în pastel de Georgina Shaw Baker, un artist recunoscut mai ales pentru portretele unor animale care au participat la cel de al Doilea Război Mondial. Un adevărat supraviețuitor al celui de Al Doilea Razboi Mondial, deși există voci care se îndoiesc de întreaga poveste, mărturiile fiind destul de confuze, Oscar, botezat ulterior Sam cel de nescufundat, rămâne însă cu siguranță unul dintre cele mai celebre animale care au participat la bătăliile navale din cel de al Doilea Război Mondial.
Deși acum prezența pisicilor dar și a altor animanele de companie este interzisă la bordul navelor din Marina Ragală a Marii Britanii, din motive de igienă, ele sunt totuși des întâlnite pe navele private, istoria pisicilor în marină fiind una cât se poate de veche. Până în 1975, pisica navei era o caracteristică comună a tuturor navelor de comerț și militare. Pisicile au fost prezente în marină din cele mai vechi timpuri din mai motive, cel mai important fiind desigur controlul rozătoarelor la bord, o sarcină cât se poate de importantă și care putea împiedica producerea unor daune economice importante, protejând astfel încârcaturile de cereale. Din păcate însă, prezența lor pentru un timp îndelungat la bord, putea să devină și o sursă de boală. Însă pentru mai multe secole, capacitatea lor naturală de a se adapta la împrejurimile noi le-a făcut potrivite pentru serviciul pe o navă, oferind echipajelor umane și un sentiment de familiaritate, securitate și camarederie în perioadele petrecute departe de casă. Doar în Primul Război Mondial, britanicii au angajat peste 500 000 de pisici în marină și armată, pentru curățarea tranșeelor și calelor de șoareci și șobolani, dar și pentru alertatea trupelor cu privire la gazele otrăvitoare. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, pisicile au protejat magaziile valoroase de alimente și au fost considerate atât de importante încât fiecare a primit o rație suplimentară de lapte praf pentru serviciile aduse. Statele Unite chiar au trimis mii de pisici americane în Franța în campania lor “Cats for Europe”. În ceea ce îl privește însă pe eroul acestei povești e greu să spunem de care parte a slujit până la urmă. Veți vedea de ce citind rândurile de mai jos.
Pentru Oscar cariera în marina regală britanica începe la bordul distrugătorului britanic HMS Cossack, după ce fost salvat din apele mării de echipajul distrugătorului, imediat după scufundarea navei de luptă germane Bismarck, nava-amiral a marinei germane, la bordul căreia a servit inițial ca pisică de navă. Cum numele inițial al motanului nu a fost cunoscut, i s-a spus “Oscar”, nume derivat din Codul Internațional Maritim de Semnalizare pentru litera “O” , care este codul pentru “Om peste bord”. Cum motanul era de origine germană, numele lui era ortografiat și Oskar. Deținut inițial de un membru necunoscut al echipajului german de la bordul navei de luptă Bismarck scufundată după o luptă aprigă de mare pe 27 mai 1941, Oscar a fost unul din cei 116 supraviețuitori ai echipajului format inițial din peste 2 100 de persoane. Găsit câteva ore mai târziu, agățat de o scândură plutind pe mare, a devenit rapid mascota distrugătorul britanic HMS Cossack, unde a servit pentru următoarele câteva luni, în timp ce HMS Cossack escorta convoaiele din Marea Mediterană și Oceanul Atlantic de Nord. Pe 24 noiembrie 1941, în timp ce escorta un convoi din Gibraltar spre Marea Britanie, HMS Cossack este lovit de o torpilă trasă de submarinul german U-563. O parte din echipaj a fost rapid transferat pe distrugătorul HMS Legion și se încearcă salvarea și remorcarea vasului în Gibraltar însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile acțiunea devine imposibilă. La 27 octombrie 1941, HMS Cossack se scufundă la vest de Gibraltar în urma unei explozii care ucide 159 de membri ai echipajului. Oscar supraviețuiește din nou și este adus la unitatea de coastă din Gibraltar, devenind cunoscut drept Sam cel de nescufundat. În scurt timp își începe slujba la bordul portavionului HMS Ark Royal, navă care, coincidență sau nu, a contribuit la distrugerea cuirasatului Bismarck. Sam cel de nescufundat nu va purta mai mult noroc nici portavionului HMS Ark Royal, căci pe pe 14 noiembrie 1941, pe când se întorcea din Malta, și acesta este lovit de o torpilă lansată de un submarin german, U-81 în acest caz. Portavionul s-a răsturnat și scufundat la 30 de mile de Gibraltar. Cu excepția unui membru, întreg echipajul a reușit să se salveze, printre aceștia aflându-se, desigur, și Sam cel de nescufundat. Echipajul a fost transferat pe HMS Lightning și, din nou, pe HMS Legion. Scufundarea portavionului HMS Ark Royal s-a dovedit a fi sfârșitul carierei în Marina Regală Britanică pentru Sam. El a fost transferat mai întâi la birourile guvernatorului din Gibraltar, John Standish Prendergast, care impresionat de isprăvile lui Sam și de ghinionul enorm ce l-a purtat, a decis să îl țină departe de navele marinei britanice, trimițându-l în Regatul Unit, unde a fost pensionat la o casă a marinei din Belfast, numită “casa marinarilor”, unde a și murit în 1955. HMS Legion a fost scufundat în 1942 iar HMS Lightning în 1943. Nu știm cum a primit Sam aceste vești.
După cum spuneam, mulți cercetători și istorici se îndoiesc de veridicitatea acestei povești, considerând-o doar o poveste marinărească, din mai multe motive. Scufundarea cuirasatului Bismarck și salvarea unui număr limitat de supraviețuitori a avut loc în condiții disperate; navele britanice au fost instruite să nu oprească pentru a nu se expune submarinelor germane. Nu există nici o dovadă că “Oscar” ar fi fost o mascotă oficială pe “Bismarck”, existând posibilitatea ca el să se fi aflat ilicit la bordul cuirasatului. Totuși, nu există nici o dovadă nici că aceasta nu ar fi servit la bordul cuirasatului. Există imagini cu două pisici diferite identificate ca fiind Oskar / Sam; în una dintre imagini pisica are un medalion pe care se poate citi “HMS Amethyst 1949”, deci e posibil să fi fost confundată cu Simon, un alt motan al marinei. Indiferent însă de afirmațiile istoricilor, povestea lui Oscar / Sam continuă să fie spusă si să fascineze, rămânând una dintre marile povești despre supraviețuire ale Războiului.
Surse: