Soarele rasare la 
Este 
Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea în centrul istoriei
În 1903 demarează lucrările de construcție pentru noul Palat al Episcopiei Greco-Catolice din Oradea, pe locul vechiului palat al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea Mare, după lucrările arhitectului Kálmán Rimanóczy, omul care putem spune că a dat forma orașului Oradea, lăsând moștenire mai multe clădiri emblematice printre care și Primăria Municipiului, Palatul Moskovits Miksa și multe altele. Clădirea în stil eclectic, cu elemente de baroc și rococo este finalizată doi ani mai târziu, și inaugurată pe 11 iunie 1905 de către episcopul Demetriu Radu, cel care, alături de Ioan Papp, episcop ortodox de Arad, și Gheorghe Pop de Băsești, a prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Spicuim în continuare câteva știri, din presa acelor vremuri, referitoare la noul Palat al Episcopiei Greco-Catolice din Oradea:
“O mare serbare bisericească în Oradea-mare. Terminându-se renovarea sau mai bine reclădirea resedinței episcopești gr. cat. române din Oradea-mare, inaugurarea ei se va face duminecă la 11 iunie n. cu pompă mare. Spre a se da acestui act o importanță și mai vrednică, Pr. SSa episcopul dr. Demetriu Radu a invitat la serbare pe atât pe în Pr. SSa archiepiscopul și mitropolitul dr. Victor Mihalyi, cât și pe Pr. SS. lor episcopii dr. Ioan Szabo și dr. Vasile Hosszu, toate capitulele, dimpreună cu alți fruntași ai clerului gr. cat. Precum aflăm, în Pr. SSa mitropolitul și Pr. Ssa episcopul din Lugoj vor și lua parte; din Blaj mai vine Rds dn preposit I. M. Moldovan, din dieceza Lugojului vicarul din Hațeg Rds dn. dr. Iacob Radu. Duminecă în 11 iunie se va serba în catedrală liturghie solemnă pontificând mitropolitul cu episcopii; de acolo procesiunea va porni la reședință și de va celebra sfințirea aceleia. Apoi va fi masă de gală în reședința, la care s-au invitat toți șefii autorităților bisericești, militare și civile, dimpreună cu alți fruntași, între care și cei ai inteliginței române. – În dumineca următoare, în ziua primă de Rusalii, Pr. Ssa episcopul Radu va da în reședință o serată, la care va fi invitată toată elita inteliginței din Oradea-mare, domni si dame.” *
“Inaugurarea reședinței episopesti gr.cat. române de la Oradea-mare s’a serbat în dumineca trecută cu solenitate împunătoare, participând șefii autorităților bisericești, civile și militare și o lume imensă. Serbarea a început prin o sfântă liturghie în catedrală, precedată de o impozantă procesiune din catedrală, prin mijlocul pieței, până’n reședința episcopească, pentru a petrece la biserică pe În. Pr. SSa arhiepiscopul și mitropolitul dr. Victor Mihaly și pe Pr. SS. Lor episcopii dr. Demetriu Radu și dr. Vasile Hosszu. Intrarea în catedrala înțesată și cu galeriile înzestrate de elita damelor române, în mijlocul clopotelor printre cari bătrânul “Vulcan” cu tonul seu profund par că salută pe vrednicii urmași, câtă vreme armoniosul cor al preparanzilor intonă imnul de binevenire, a fost un moment de solenitate ne mai văzută în această catedrală. Archiereii îmbrăcând festiv în mijlocul bisericei adăjdiile liturghice, serviciul divin începu, pontificând mitropolitul și ambii episcopi, în fruntea a vr’o douezeci și patru de preoți, dintre care relevăm pe prepozitul I.M. Moldovan și canonicul Uilacan din Blaj, pe vicarul dr. Iacob Radu din Hațeg, pe vicarul dr. Augustin Lauran și canonicii Sarkadi și Nies din Oradea-mare, archidiaconul Coriolan Ardelean din Carei, archidiaconii onorari George Șuta din Borlești, Ioan Genț din Oradea-mare și I. Bozintan din Nădlac. După cetirea evangheliei, în. Pr. SSa mitropolitul pronunță un discurs solemn, accentuând însemnătatea acestei serbări. Terminată sf. liturghie s’a făcut o proceseiune na mai pomenită în Oradea-mare, în frunte cu înalții prelați, însoțiți de mii de credincioși, din biserică prin mijlocul piaței mari la noua reședință episcopească, unde elita publicului a umplut toate încăperile atât de splendide. Aici În. Pr. SSa mitropolitul a îndeplinit cu mare solenitate sfințirea întregei reședințe, după care toți cei de față au sărutat crucea și au felicitat pe vrednicul autor al acestei mari solenităti, pe Pr. SSa episcopul dr. Demetriu Radu și s’au depărtat inspirați de impresiuni delicioase. – La ora 1 și jumătate elita societății oradane, șefii autorităților publice și fruntașii inteligenței române, precum și oaspeții din alte părți, s’au întrunit la o masă splendidă, dată de Pr. SSa episcopul dr. Demetriu Radu în reședință. Ceea ce remarcăm deosebit, este, că de astă dată, după decenii, acum întâia oară s’au pronunțat la masa festivă a episcopului gr. cat. din Oradea-mare toaste și în limba română. Le-a zis: În Pr. SSa mitropolitul Mihaly, Pr. SSa episcopul dr. Demetriu Radu, Iosif Vulcan și deputatul dl. dr. Ștefan C. Pop. impreiunea ce au lăsat aceste serbări în tate cercurile românești, cari au luat parte, are să rămână neștearsă.”**
“În. Pr. SSa archiepiscopul și mitropolitul dr. Victor Mihalyi de Apșa, cu ocaziunea petrecerii sale în Oradea-mare, a pus la dispoziția primarului 200 de coroane pentru săracii din acest oraș.”**
“Serata la curtea episcopească gr. cat. din Oradea-mare, care era să se dea duminică la 5/18 l.c., din cauza morții archiducelui Iosif (este vorba despre Arhiducele Joseph Karl de Austria, membru al dinastiei Habsburg, decedat pe 13 iunie 195, la Fiume – n.n.), s’a amânat. Ziua nu este înca ficsată, dar se crede că va fi la 12/25 l.c.”**
Mentionăm și că în anul 1916, după ce România a intrat în război împotriva Austro-Ungariei, episcop greco-catolic de Oradea Mare, Demetriu Radu a primit, în palatele episcopale de la Oradea şi Beiuş, pe mitropolitul Victor Mihali de la Blaj şi pe cei apropiaţi acestuia, obligaţi să se refugieze mai spre „interiorul ţării”.
Un alt moment de mare valoare istorică în care Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea a fost în prim plan l-a reprezentat vizita din 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria la Oradea, proaspăt eliberată de armata română de sub teroare Ungariei bolșevice. Conform presei locale, iniţiativa de a vizita prima oară Bihorul în periplul lor transilvan a venit din partea Reginei Maria, deoarece: „…ei au fost mai necăjiţi, ei au suferit mai mult”.
Regele Ferdinand şi regina Maria, împreună cu suita lor, după ce au participat împreună cu generalii Mădărescu şi Holban la parada militară din Piaţa Mihai Viteazul din Oradea, trecând în revistă trupele române care vor acţiona pe frontul de vest în iulie-august 1919 împotriva atacului de pe Tisa şi înlăturarea puterii comuniste din centrul Europei care ameninţa România şi alte ţări din centrul Europei, au înnoptat la Palat, după banchetul găzduit în cinstea lor, a armatei române și a Unirii, după cum aflăm și din următoarele măturii din presa vremii:
“Suveranii la Oradea-Mare.
Bucureşti , 22 (mai, 1919 – n.n.). — Cu un tren special, Suveranii au plecat astăzi din gara de Nord, pentru a vizita centrele româneşti din Ardeal şi linia frontului. În piaţa gărei de Nord, ca şi pe parcursul străzilor, s’a făcut Regelui şi Reginei o manifestaţie entuziastă.
Suveranii sunt Însoţiţi în călătoria lor de A. S. R. principele Carol, dnele de onoare Mavrodi şi Ciucu, dnii Barbu Știrbey, administratorul Domeniilor Coroanei, General Râmniceanu, şeful Casei militare, general Balif, colonel Stârcea, dr. Mamilea, medicul M. S. Regelui.
Cu acelaş tren au plecat şi dnii M. Phereckyde, preşedintele Consiliului de miniştri, I. G. Duca, Al. Constantinescu, general Văitoianu, V. Goldiş, Şt. C Pop, mai mulţi reprezentanţi ai presei, şi alte persoane oficiale.
Suveranii au ajuns vineri Ia Oradea-Mare, de unde ni-se comunică triumfala primire pe care populaţia a făcut-o auguştilor oaspeţi.
Întru întâmpinarea Suveranilor au ieşit la gară dnii Iuliu Maniu, cu toţi membri Conziliului dirigent, P. S. Ioan I. Papp episcopul Aradului, generalii Mărdărescu, Moşoiu şi Panaitescu şi toţi fruntaşii români din Bihor şi Arad.
După cum suntem informaţi M. S a Regina în întreg decursul călătoriei Sale va purta frumosul costum naţional.
[…]
Dl Iuliu Maniu preşedintele Consiliului dirigent însoţit de dnii generali Mărdărescu, Panaitescu şi P. S. Episcopul I. Papp şi dl R. Boilă au sosit la Oradea-Mare Vineri la ora 11 a. m. în vederea sosirii în localitate a Suveranilor. Oaspeţii au fost primiţi în gară de fruntaşii Bihorului în frunte cu Arhimandritul R. Ciorogaru şi generalii Holban şi Constantinescu. Pe străzile Orăzii-Mari s’au ridicat arcuri de triumf cu inscripţia „Trăiască Regele Ferdinand”, “Trăiască Regina Măria”, „Trăiască RomâniaMare”.” ***
“Generali și miniştrii aşteaptă în Oradea Mare sosirea marilor Suverani. Gen. Mărdărescu, Holban Panaitescu etc. Iuliu Maniu, Aurel Lazăr, Vlad şi Oct. Goga, cei doi Episcopi şi toată împrejurimea şi poporaţia Bihorului. Gen. Mărdărescu dă raport Iuliu Maniu bineventează, prefectul judeţului dă M. Sale tradiţională pâne şi sare — ca semn al supunerii.
Se fac prezentările… M. Sa pleacă apoi la biserici unde se ţine în ambele Te Deum. Urmează apoi defilarea trupelor şi a celor 200.000 de bihoreni, cari defilează îmbrăcaţi în cele mai pitoreşti porturi… Cine-ar descrie toată însufleţirea şi bucuria întregei lumi adunate… Cu câteva săptămâni înainte era aici iadul.
La ora 2 se dă banchet. Se rostesc vorbiri, la cari M. Sa răspunde emoţionat. Se anină pe pieptul gen. Mărdărescu decoraţia: Mihaiu Viteazul, Panaitescu şi Holban Steaua României, iar gen. Constantinidi primeşte marele cordon al Coroanei României. La orele 4 sunt recepţiile în palatul episcopului Radu. Iar la orele 9 dimineaţa trenul regal pleacă spre Bichiş Ciaba… În Oradea Mare M. Sa Regina a primit pe membrii familiilor celor ucişi de unguri, împărţind daruri. La 24 Maiu la ora 4 trenul regal ajunge la Bichiş Ciaba…” ****
Pe 17-18 octombrie 1920 Demetriu Radu a patronat Adunarea generală a „Astrei”, tot în același Palat. Demetriu Radu a fost distins de papa Pius al X-lea cu titlul de „Conte roman şi asistent la Tronul pontificiu” şi cu „Marea distincţie a paliului arhiepiscopal”. A murit, din păcate, pe 8 decembrie 1920, în urma atentatului cu bombă din senatul României, tocmai când ţinea o cuvântare.
După venirea la putere a comuniștilor și desființarea bisericii greco-catolice, clădirea este confiscată și transformată inițial în școală populară și ulterior în sediu al Bibliotecii Județene. Palatul este retrocedat proprietarilor de drept în 1992, dar biserica greco-catolică va reuși să intre în posesia cladirii abia în 2005-2006, după mai multe dispute cu conducerea Bibliotecii Județene. Se reușește în 2007 reabilitarea fațadei, nu însă și a interiorului. În 25 august 2018, în jurul orei 21:30, un incendiu puternic pune la pământ, tavanul de la etajul întâi și acoperișul.
* Familia, numărul 22, apare dumineca, Oradea-mare, 29 maiu(11 iun. 1905), anul XLI
**Familia, numărul 23, apare dumineca, Oradea-mare, 5/18 iunie 1905, anul XLI
Alte surse:
FESTIVITĂŢI REGALE ÎN ORADEA ŞI BIHOR – MAI 1919 Iudita CĂLUŞER
Zargidava, revistă de istorie VI, Bacău, 2007 (PDF)
ro.wikipedia.org/wiki/Kálmán_Rimanóczy_(fiul)
ro.wikipedia.org/wiki/Demetriu_Radu
ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Episcopiei_Greco-Catolice_din_Oradea
Surse imagini – saecularia.ro, fond Arhivele Naționale, Colecția Documente Fotografice