Papa Inocentiu al III-lea, declara Magna Charta invalida, amenintand cu excomunicare pe cei care o vor aplica sau respecta

Magna Charta in traducere Marea Carte a Libertatilor a fost un document emis in 1215 in Anglia, in timpul domniei regelui Ioan fara de tara, fratele lui Richard Inima de Leu pe care l-a succedat la tron. “Magna Charta” – din care va lua nastere ulterior constitutia engleza – urmarea ingradirea puterii regelui in scopul eliminarii abuzurilor comise de monarh sau de reprezentantii sai si garantarii unui numar de drepturi pentru toti cetatenii. Mai multi nobili, sfatuiti si sprijiniti de episcopul de Canterbury au format o confederatie care a luptat pentru emiterea acesteia. Magna Charta este semnata, intr-un final de Ioan fara de tara pe 15 iunie 1215 la Runnymede, in comitatul Surrey. In urma semnarii Magnei Charta Papa Inocentiu al III-lea ii va ameninta pe baroni cu pedepse bisericesti si excomunicarea.

De mentionat ca in urma presiunii unei posibile invazii franceze, dar si a conflictelor interne, Ioan fara de tara este nevoit sa cedeze si sa se declare supus Papei, primind astfel de la suveranul pontif propria tara ca feuda(de aici si numele de “fara de tara”) si sprijin impotriva baronilor englezi rasculati.