Preacuvioasa mucenite Evdochia samarineanca (sarbatoare ortodoxa)

Aceasta Sfanta era din cetatea Iliopolis, samarineanca din Libanul Feniciei si a trait prin veacul al III-lea, din nastere fiind necredincioasa si inchinatoare la idoli. Si, fiind ea peste masura de frumoasa si petrecandu-si viata in desfranare, pe multi ii atragea la sine cu farmecul ei si, prin aceasta, stransese multa avutie, incat, si in alte tari i se dusese vestea.

A crezut, insa, mai tarziu, in Hristos. Ca, trecand prin cetatea aceea un pustnic, anume Ghermano, si aceasta luandu-si salas aproape de locuinta Evdochiei, din randuiala lui Dumnezeu, se intampla ca ea auzea din casa ei, neincetatele cantari, citiri si rugaciuni, pe care le facea Sfantul, in odaia lui, cuvinte de suflet folositoare, de evlavie si intoarcere la Dumnezeu, cuvinte cum nu mai auzise ea niciodata. Si s-a cutremurat sufletul desfranatei, cu deosebire atunci cand a auzit cuvintele: “Vai voua, bogatilor!” Deci, luminandu-se la cuget si scarbita de viata pe care o ducea, Evdochia a mers la omul lui Dumnezeu, rugandu-l s-o invete calea mantuirii. Si asa, invatand dreapta credinta de la Sfantul Ghermano, iar Sfantul Botez primindu-l de la Sfantul Episcop Teodot, Evdochia si-a schimbat si viata. Ea a impartit toata averea ei, cea multa, saracilor, dand slobozenie la toti robii si s-a dus intr-o manastire, unde traia in smerenie si in pocainta.

Deci, ducandu-se vestea de venirea ei la credinta crestinilor si parata fiind la imparatul Aurelian (270-275), acesta a poruncit sa fie prinsa. Dar, atata putere si atatea semne minunate a savarsit Sfanta Evdochia, incat imparatul insusi s-a imblanzit fata de dansa. Murind insa Aurelian, Sfanta a fost prinsa din nou, pe vremea cand Diogen era dregator in Iliopolis, si, fiind pusa la chinuri, Sfanta a dovedit atata putere de rabdare, incat insusi dregatorul, zguduit, a pus-o in libertate. I s-a taiat capul, insa, sub dregatorul Vichentie, urmasul lui Diogen, dupa ce a indurat din nou cumplite si inspaimantatoare chinuri, pentru credinta.

Si astfel, Sfanta Evdochia, cea care in tinerete fusese o desfranata, s-a mutat la cer, dobandind cununa muceniciei, pentru Hristos, Dumnezeului nostru, slava!