Recunoașterea internațională a operei savantului român Dimitrie Cantemir(1673-1723)

In 11 iulie 1714 Academia din Berlin, recunoscându-i lui D. Cantemir marile merite în dezvoltarea culturii îi acordă diploma de membru al acestei prestigioase instituții. Este primul român membru al unei academii străine. Citim din diplomă:” Filosof între regi, dar si rege între filosofi, prea fericitul și prea ințeleptul Dimitrie Cantemir…, printr-o pildă pe cât de rară, pe atât de lăudabilă, și-a legat numele de cel al cercetătorilor științelor și prin alăturarea sa la societatea noastră, i-a adus acesteia cea mai aleasă podoabă și strălucire. Ne bucurăm pe drept cuvânt pentru noul succes și recunoaștem cu venerție inclinarea demnă de cea mai mare laudă a pricepelui față de noi si de cercetările noastre.”

Dacă pașii te poartă prin Paris și ajungi la Biblioteca Sainte-Genevieve poți citi pe fațada acesteia numele Dimitrie Cantemir alături de alte nume celebre: Leibniz, Addison, Hamilton, Newton etc. Este și aceasta, trebuie să recunoaștem, o ilustrare a valorii enciclopedistului român.

A învățat – temeinic, nu oricum – în țară, dar și la Constantinopol, unde a venit in contact cu numeroși învățați, diplomați, oameni de știință. Învață limbile latină, greacă, slavonă, turcă, italiană, persană, arabă și, mai târziu, rusă. A beneficiat de învățătura primită de la mari profesori ai vremii. Scrie unele dintre cărțile sale în căteva dintre limbile enumerate. Lucrările sale abordează teme majore din varii domenii: istorie, geografie, filosofie, muzică, teologie, folclor, arheologie, cartografie ș.a.m.d.

Principalele sale lucrări? Amintim numai: Divanul sau Gâlceava înteleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul(bilingvă – română și greacă), Iași, 1698; prefața este semnată de porfesorul său, Ieremia Calavera; Istoria Ieroglifică(operă literara de prestigiu), Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, tipărită(în epocă) în limbile: latină, engleză, franceză și germană. Descriptio Moldaviae(nu-i o simplă geografie a Moldovei, ci o enciclopedie, însoțită de o hartă a țarii, prima întocmită de un cărturar moldovean), Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor(o istorie a neamului românesc). Principalele sale cărți în vechime, sunt traduse și azi in diferite limbi străine.

Mulți oameni de cultura presigioși fac referiri laudative la adresa creațiilor cantemiriene. Redăm si noi câteva fragmente:

“Moldova era cârmuită atunci de principele Cantemir… care reunea talentele vechilor greci, știința literelor și a armelor”(Voltaire);

“Istoria turcilor de principele Cantemir depășește in autoritate și metodă orice operă tratând același subiect scrisă în orice limbă europeană.” (Sir William Jones).

Dimitrie Cantemir este considerat “între cei mai mari învățati ai timpului său” de către cărturarul grec George Zaniros, cel care a tradus in grecește(1795) lucrarea lui Cantemir “Evenimentele cantacuzinilor si brâncovenilor în Țara Românească”;

D. Cantemir “era om învățat”(Ion Neculce). În privința literară, dacă nu și în cea politică, Dimitrie Cantemir va trăi cât însuși limba română(B.P. Hașdeu);

“Prințul moldovean a dat cea dintâi lucrare geografică în sensul epocii noastre, cuprinzând alături de descrierea fizică și politică, tot ce se referă la viața poporului român însuși: datini și supersiții, religie, forme politice, cultură a spiritului, o întraga enciclopedie națională…”(N. Iorga);

“In faza a doua a activității sale de scriitor, accentul a căzut pe lucrările de caracter istoric; ele i-au adus faima de mare învățat și-au făcut ca numele său săfie cunoscut în întreg Apusul.”(C.C. Giurescu)

Marile enciclopedii ale lumii, de ieri și de azi, cuprind prezentări ale omului, Domn al Moldovei, savantului D. Cantemir. Prima enciclopedie este “Grosses Vollstandinges Universal Lexicon”(Halle, 1733).

Bibliotecile de prestigiu din întreaga lume îi adăpostesc cărțile. Ideile sale imortalizate în atâtea pagini scrise de el, cu talentul și înțelepciune, sunt prezente și în sălileobișnuite de clasă ale tinerilor elevi și în celebre universități.

Și nu este cercetător(istoric, lingvist, geograf, filosof și nu numai) să nu se aplece cu interes asupra operei sale.

S-a scris atât de mult și se va scrie încă despre omul, enciclopedistul, cărmuitorul de țară Dimitrie Cantemir.