S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea, dramaturg, publicist, politician si membru al Academiei Romane

Barbu Stefanescu Delavrancea s-a nascut pe 11 aprilie 1858 in Bucuresti si a decedat pe 29 aprilie 1918 la Iasi.

Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, “Barbu Stefanescu Delavrancea”) primele doua clase si la Scoala Domneasca ultimile doua clase. Intre 1869-1877, Barbu Stefanescu este elev la liceele “Gh. Lazar”, prima clasa, urmand mai apoil la Liceul Sf. Sava, celelalte sapte clase. In anul 1877, in ultima clasa de liceu, are loc debutul literar al lui Barbu Stefanescu. In 1878 Barbu Stefanescu se inscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti si in acelasi an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu.

Incepe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller – Verghy. Intre 1880-1882 Barbu Stefanescu publica in ziarul “Romania Libera” mai multe foiletoane semnate cu pseudonimul Argus. In 1882 obtine diploma de licenta in drept cu teza “Pedeapsa, natura si insusirile ei”. Tot in acest an pleaca la specializare la Paris. 1883 Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu Sultanica, in “Romania Libera”. Incepand cu 1884 Barbu Stefanescu publica principalele sale opere cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus inaintasilor sai vranceni. Reintors de la studii din Franta, devine redactor la ziarele “Romania Libera” si “Epoca”. Leaga o stransa prietenie cu Al. Vlahuta si I.L.Caragiale. In 1885 Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica, iar in cursul anului 1887 Conduce pentru o scurta perioada revista “Lupta literara”, in care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Tot in acest an Delavrancea publica volumul de nuvele Trubadurul. In 1888 Delavrancea devine redactor la “Revista noua” condusa de B.P.Hasdeu si colaborator al ziarelor liberale “Democratia” si “Vointa nationala”. In 1889 Delavrancea incepe sa publice o serie de articole in care elogiaza picturile lui Ion Andreescu si Nicolae Grigorescu (va fi si unul dintre cei mai importanti colectionari ai operelor lui Grigorescu). Intre 1892-1893 Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, in locul lui V.A. Urechia, predand cursuri despre trasaturile specifice ale artei noastre populare. Tot in anul 1893 ii apare volumul de povestiri Intre vis si viata. Incepe colaborarea la revista condusa de C. D. Gherea, “Literatura si stiinta”.

In 1899 Delavrancea, intra in politica si este numit primar al capitalei.

In anul 1909 Are loc premiera piesei Apus de soare. Tot in acelasi an, spre sfarsit, va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul. In cursul anului 1910 are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul.

Tot in 1910, Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice. In 1912 Delavrancea este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej rosteste discursul “Din estetica poeziei populare”. Tot in acest an are loc premiera piesei Hagi-Tudose.

Intre 1914-1916 Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, indeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntandu-se insistent pentru intrarea Romaniei in razboi in vederea desavarsirii Marii Uniri. Scriitorul moare la Iasi pe 29 aprilie 1918 si este inmormantat la Cimitirul “Eternitatea”.