S-a născut Constantin Brâncuși, sculptor, membru post-mortem al Academiei Române
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobița, jud. Gorj și a decedat pe 16 martie 1957, în Paris. A fost un sculptor român, cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană mondială. Este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX.
Și-a început studiile primare în Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni, iar între 1894 – 1898, urmează Școala de arte și meserii din Craiova. În 1902, absolvă Școala de Belearte de la București. Prima comandă oficială, o primește în 1903 – bustul Generalului medic Carol Davila -, pe care o primește prin intermediul protectorului său, Dr. Dimitrie Gerota. Decide să plece în Franța, la Paris, pentru a-și desăvârșii studiile de sculptură. Este sprijinit în demersul său, din nou, de către Dr. Dimitrie Gerota, care îi asigură și o bursă. În 1905, ajunge la Paris și este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. Face practica în atelierul sculptorului Antonin Mercié, până în 1906. Refuză să lucreze în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).
În 1906, are prima expoziție oficială la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris. În 1907, creează prima variantă a lucrării “Sărutul”. În 1907 inchiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda pariziană. În 1909 se întoarce pentru scurt timp în țară și participă la Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură. Până în 1914, participă anual la expoziții în București. În 1914, Brancuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care se bucură de un enorm succes. Mai multe opere îi sunt cumpărate de colecționari americani. În 1938, ca o încununare a carierei sale finalizează ansamblul de monumente de la Târgu Jiu (Coloana infinitului și Masa tăcerii). După crearea ansambului de la Târgu Jiu, mai realizează aproximativ 15 lucrări.
Prin testamentul său, dorește să lase întreg atelierul său statului român. Guvernul comunist, refuză însă legatul testamentar. Se stinge, la Paris, fiind înmormantat în Cimitirul Montparnasse. În 1990, este ales postum membru al Academiei Române.