S-a nascut Elena Farago (Elena Paximade), poeta romanca

Elena Farago s-a nascut pe 29 martie 1878, la Barlad, numele adevarat al acesteia fiind Elena Paximade. A decedat pe 4 ianuarie 1954 in Craiova. Scoala si-a facut-o in orasul natal, la pensioanele Varlaam si Drouhet.
Apoi a peregrinat prin tara, stabilindu-se definitiv la Craiova, unde a scris cea mai mare parte a operei sale.
Volumul „Versuri“, scris la indemnul lui Nicolae Iorga, a fost incredintat Editurii Luceafarul, fiind foarte apreciat de criticii literari ai acelor vremuri.

Au urmat volumele: „Soapte din umbra“ (1908), „Traduceri libere“ (1908), „Din taina vechilor raspantii“ (1913), „Soaptele amurgului“ (1920 – premiat de Academia Romana, „Poezii alese“ (1924), „Nu mi-am plecat genunchii“ (1926) si „Poezii“ (1937).
In acelasi timp, a scris – cu daruire totala – literatura pentru copii, majoritatea volumelor fiind in versuri: „Pentru copii“ (volumul I a aparut in 1913, iar volumul II in 1920), „Copiilor“ (1913), „Din traista lui Mos Craciun“ (1920 – premiat, de asemenea, de Academia Romana), „Bobocica“ (1921), „Sa nu plangem“ (1921), „A ciocnit un ou de lemn“ (1943), „Intr-o noapte de Craciun“ (1944), „Patru gaze nazdravane“ (1944).

Pentru scrierile sale, Elena Farago a fost rasplatita cu multe distinctii. In afara de faptul ca a fost de doua ori laureata a Academiei Romane, acesteia i s-a mai acordat Premiul Neuschotz – pentru „Ziarul unui motan“, Premiul International Femina (1924) si Premiul National pentru Literatura (1938).
Nici Regele Carol al II-lea nu a ramas insensibil la realizarile scriitoarei, careia i-a decernat Medalia Bene Merenti – clasa I (pentru merite literare deosebite) si Ordinul Meritului Cultural – Cavaler clasa a II-a.
In anul 1978, la propunerea UNESCO, Elena Farago a fost omagiata de aceasta institutie, la implinirea unui secol de la nastere, la peste doua decenii de la moartea sa, pe 4 ianuarie 1954.

In Craiova, in aceeasi curte cu sediul central al Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman“, se gaseste imobilul in care a locuit Elena Farago, devenit casa memoriala.
Numita directoare a Fundatiei „Alexandru si Aristia Aman“ in septembrie 1921, Elena Farago a condus – vreme de peste trei decenii – destinele acestui lacas de cultura.
Elena Farago avut contributii deosebite in ceea ce priveste regulamentul de organizare si de functionare a bibliotecii, fisarea cartilor si tinerea unei evidente corecte de aranjare a publicatiilor in rafturile bibliotecii, de completare a colectiilor prin achizitii si donatii.

Dupa preluarea conducerii fundatiei, poeta Elena Farago s-a mutat in casa care putea „servi drept locuinta personalului in serviciul bibliotecii si muzeului“, conform testamentului Aristiei Aman.
Aici a trait Elena Farago alaturi de familia sa (sotul si copiii Coca si Mihnea) pana la sfarsitul vietii sale si tot aici a scris majoritatea creatiilor sale literare.