S-a nascut Ion Creanga, unul dintre marii clasici ai literaturii romane

Ion Creanga s-a nascut pe 1 martie 1837 in Humulesti si a decedat pe 31 decembrie 1889 in Iasi. A fost un scriitor roman.

Creanga a mai avut inca sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit in copilarie, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919.

Tineretea lui Creanga este bine-cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale “Amintiri din copilarie”. In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului matern, David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde continua scoala. In 1853 este inscris la Scoala Domneasca de la Targu Neamt sub numele Stefanescu Ion, unde il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, este inscris la Scoala catihetica din Falticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola. Din 1855 pana în 1859 urmeaza cursurile seminarului iar apoi, luandu-si atestatul, revine in satul natal. Se insoara mai tarziu la Iasi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859). La 19 decembrie 1860 se naste fiul sau Constantin. In 1864, Creanga intra la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta il aprecia foarte mult si l-a numit invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi.

Dupa ce timp de 12 ani este dascal si diacon la diferite biserici din Iasi, este exclus definitiv din randurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell il destituie si din postul de institutor, insa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale scolare.

In 1873 se incheie procesul sau de divort, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat in ingrijire. A cautat o casa in care sa se mute, alegand o locuinta in mahalaua Ticau (bojdeuca).

In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, cu care se imprieteneste. Intre 1875 si 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

Opera: Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Fat Frumos, fiul iepei, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca, Povestea lui Ionica cel prost, Povestea lui Stan-Patitul, Povestea porcului, Povestea povestilor, Povestea unui om lenes, Punguta cu doi bani, Soacra cu trei nurori, Acul si barosul, Ion Roata si Cuza-Voda, Mos Ion Roata si Unirea, Pacala, Prostia omeneasca, Ursul pacalit de vulpe, Mos Nichifor Cotcariul, Popa Duhul, Amintiri din copilarie etc.