S-a nascut Paul Verlaine, poet francez, unul dintre precursorii simbolismului

Poet francez si lider al simbolismului in evolutia poeziei, Paul Verlaine s-a nascut in Metz, nord-estul Frantei pe 30 martie 1844 si a decedat pe 8 ianuarie 1896.

In Metz tatal sau era capitan de infanterie. Verlaine a fost singurul copil, dar alaturi de familia sa a trait si Elisa Déhee, o verisoara orfana, de care poetul s-a indragostit nebuneste mai tarziu. In 1851 familia se muta la Paris, unde a fost trimis la liceu. La varsta de 14 ani citeste Baudelaire “Les Fleurs du mal” ce il va influenta puternic in aspiratiile sale de scriitor. A studiat dreptul,dar a renuntat dupa doi ani si s-a angajat la Civil Hall. In 1862, Verlaine a primit licenta studiilor.

Majoritatea prietenilor lui erau din randul poetilor parizieni: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Louis Xavier de Ricard, Catulle Mendčs, si François Cippée. In fiecare casa, el gasea companie pentru lungi discutii si bautura de pelin. Tatal sau a refuzat sa-i finanteze un astfel de stil de viata-bautura si scris. Prima sa carte “Poeme saturniene” a aparut in 1866.

Stilul de viata a lui Verlaine a oscilat intre criminalitate si inocenta. S-a casatorit cu o tinerica in 1870 dar dupa un an s-a indragostit de tanarul poet Arthur Rimbaud, care avea 17 ani. Cand Verlaine a inceput o afacere cu Rimbaud, casatoria a fost distrusa.In aceasta imposibila situatie, Verlaine si-a parasit familia pentru a duce o viata boema alaturi de prietenul sau poet in Londra si Brussel.Relatia lor s-a sfarsit in 12 iulie 1873 cand Verlaine, baut si dezolat, a incercat sa-l impuste pe Rimbaud in incheietura mainii dupa o cearta. A fost inchis pentru 18 luni. In timpul inchisorii Verlaine a studiat Shakespeare si Don Quiote si a scris “Romante fara cuvinte” (1874). Colectia este considerata capodopera sa in care si-a gasit in sfarsit vocatia poetica autentica. Impreuna cu Stéphane Mallarmé si Charles Baudelaire au format asa numitul “Decandents”. In opera lui Verlaine predomina doua impresii: doar “eu” este important si ca rolul poeziei este de a pastra momentele celor mai intense si unice trairi. A folosit atat forma clasica dar si versul liber si un limbaj simplu, muzical.

In 1873 Verlaine a trecut la catolicism. Dupa eliberare, Verlaine se intalneste iar cu Rimbaud, care a aflat repede ca prietenul sau a devenit catolic. Rimbaud la inceput a incercat sa-l imbete pe Verlaine si astfel sa-si blasfemieze credinta. S-ar parea ca poetul l-a batut. Verlaine s-a mutat in Anglia unde a predat franceza inainte de a se intoarce in Franta in 1877. Din aceasta perioada dateaza cele mai multe poeme din “SAGESSE”. Discipolul favorit al lui Verlaine moare in 1883 si mama sa in 1886. Desi cade prada bauturii, Verlaine era sarbatorit in acelasi timp ca poetul de frunte al Frantei. A publicat cateva lucrari critice, scurte studii biografice ale poetilor, scurte povestiri si versuri profane si sacre. A stat lungi perioade prin spitale, a continuat sa bea si a petrecut o luna in inchisoare. A suferit deasemnea de reumatism, ciroza, gastrita, icter ,diabet si a fost hipercardiac. In ultimul sau an, Verlaine a trait cu doua femei prostituate mai in varsta, dar carora le-a laudat frumsetea. A frecventat deasemnea un barbat homosexual.

Verlaine a murit in Paris, la varsta de 52 ani. Funerariile sale au fost un eveniment public, mii de parizieni insotind sicriul sau la cimitirul Batignolles.