Sf. Simpliciu (sarbatoare romano catolica)

Sfantul Simpliciu a pastorit Biserica lui Cristos in calitate de episcop al Romei si papa intre anii 468-483. Era o perioada de mari framantari, atat pentru Biserica, cat si pentru Imperiul Roman, acum impartit in doua: Imperiul de Apus si Imperiul de Rasarit, si din toate partile atacat de popoarele ce se revarsau din nordul si rasaritul Europei.

Impartirea Imperiului a dus si la o accentuare a diferentierilor intre partea de Apus si partea de Rasarit a Bisericii; de multe ori, imparatii interveneau in probleme ale vietii bisericesti, fie in ce priveste organizarea, fie, adesea, si in probleme de credinta si morala. Sf. Simpliciu, asemenea altor papi, s-a aflat uneori in situatii grele, dar in toate imprejurarile a ramas statornic in credinta si demnitatea ce i-au fost îincredintate. In anul 482, imparatul Zenon propune un compromis cu erezia numita monofizism; Simpliciu se ridica cu tarie si afirma limpede credinta definita in Sinodul al IV-lea ecumenic, Sinodul din Calcedon (localitate langa Constantinopol). Acest sinod, la care au participat peste 600 de episcopi din toata lumea crestina, a condamnat invatatura sustinuta de Patriarhul de Alexandria, Dioscor, si invatatul calugar din Constantinopol, Eutihie. Ei afirmau ca in Cristos este numai o singura fire, firea dumnezeiasca – de aici si numele: monofizism (monos = singur, fisis = fire).

Dioscor si Eutihie reusisera, cu ajutorul imparatului Teodosie al II-lea, sa convoace un sinod la Efes, in anul 449, care a subscris o marturisire de credinta monofizita mijloacele folosite pentru obtinerea aprobarii acestei marturisiri au dat Sinodului din Efes numele de „Sinodul talharesc din Efes”. Peste doi ani, un adevarat conciliu ecumenic, Calcedon 451, ii va depune din episcopat pe Dioscor si pe Eutihie si va condamna definitiv monofizismul, insusindu-se scrisoarea Papei Leon cel Mare al Romei. Sfantul Simpliciu, dupa cum am amintit, a sustinut invatatura crestina propusa de Sinodul din Calcedon.

Pe langa apararea adevaratei invataturi de credinta, Sf. Simpliciu merita sa fie amintit si pentru faptul ca a restaurat unele biserici din Roma, printre care bisericile „Sfantul Stefan” si „Sfanta Bibiana”; de asemenea, dovedind un respect deosebit fata de lucrarile de arta, a dat ordin sa fie salvate de la distrugere mozaicurile pagane din Biserica „Sfantul Andrei”. Ramasitele sale pamantesti sunt pastrate si venerate la Tivoli (langa Roma).

In mod evident, Simpliciu este in legatura cu adjectivul simplex = simplu, neamestecat, neprefacut, neimpartit. Uneori este folosit si in sens depreciativ, cu inteles de redus. De cand invatatorul divin Cristos le-a poruncit apostolilor si urmasilor sai sa fie simpli ca porumbeii, numele de Simpliciu ramane o chemare la sinceritatea si puritatea aducatoare de intelepciune. Sfantul amintit la 2 martie ne ofera una dintre multele confirmari ale cuvintelor lui Isus.