Aducerea moastelor Sf. aep. Nichifor (sarbatoare greco-catolica)

Marele arhiereu al lui Dumnezeu, Sfantul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, pentru cinstirea cea dreptcredincioasa a sfintelor icoane a fost izgonit din scaunul sau de raucredinciosul imparat Leon Armeanul (813-820), in insula Proconis. Si, petrecand acolo in stramtorare si chinuire treisprezece ani, s-a mutat la Domnul si s-a ingropat langa biserica Sfantului Mucenic Teodor, in manastirea cea zidita de dansul.

Dupa ce au trecut cativa ani si au pierit cu sunet raucredinciosii imparati Leon Armeanul, iar dupa dansul Mihail Valvos (820-829), apoi Teofil, fiul lui (829-842), a luat sceptrul imparatiei grecesti dreptcredincioasa Teodora, impreuna cu fiul sau Mihail, care era foarte tanar; asemenea si mincinosii patriarhi ai Constantinopolului, adica Teodot Casiter, dupa dansul Teodor Spatarocandilat, apoi Antonie Casimat au pierit de pe pamantul celor vii. Dupa aceasta Ioan, ce se numea Annia, care a fost cu meseria vrajitor, s-a gonit de pe scaun ca unul ce era fara randuiala ales. Si a luat scaunul Sfantul Metodie, cand s-a intors buna credinta si icoanele sfintelor biserici; atunci si cinstitele moaste ale Sfantului Nichifor, marturisitorul lui Hristos, s-au intors de la surghiun in Constantinopol.

Pentru ca, preasfintitul Patriarh Metodie a sfatuit pe drept-credincioasa imparateasa Teodora: “Nu este cu cuviinta ca Sfantul Nichifor, cel mai vestit intre patriarhi pentru dreapta credinta, sa fie izgonit de pe scaun si pana intr-atata uitat, desi este mort. Deci, se cade sa se intoarca sfantul lui trup la scaunul sau, altfel nu vom scapa de pacat. Iar daca il vom lasa sa fie in pedeapsa, vom arata ca impreuna ne-am invoit la izgonirea lui si ca a fost izgonit cu dreptate. Stim semintia lui Iosif, ca s-a invrednicit binecuvantarii pentru ca oasele tatalui, dupa patru sute de ani, le-au adus fiii din Egipt in pamantul Canaan.