Cazania mitrolitului cărturar Varlaam

Cred ca pentru tineri trebuie mai întâi să răspundem la următoarea întrebare: ce se înțelege prin Cazanie? Este o carte religioasă în paginile căreia se explică, interpretează, comentează textele evanghelice. Cuprinde predici și povestiri pe diverse teme. Sunt prezentate aspecte însemnate ale vieții sfinților. Are un pregnant rol moralizator, “de învățătură”.

Cazania lui Varlaam este prima carte tipărită în limba română la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași. Operațiunea de tipărire începe în 1641, însă nici un exemplar nu este imprimat în întregime în 1641 sau 1642, deși aceste date apar în paginile de titlu. În colophon se specifică anul când a fost încheiată lucrarea la toate exemplarele: 1643.

Mitropolitul cărturar Varlaam (? – 1657) venea dintr-o familie de răzeși. A trăit de mic în atmosfera bisericească, la Secu. Învață greaca și slavona, printre cei care s-au îngrijit de educația și instrucția sa, fiind Dositei, învățatul călugăr, Mitrofan, viitorul episcop și, probabil, mitropolitul artist Anastasie Crimca. Egumen la mănăstirea Secu, arhimandrit la Suceava și, din 1632, mitropolit al Moldovei, Varlaam alcătuiește si participă la tipărirea lucrării de căpătâi din literatura religioasă și literatura română în genere: “Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la prasnice împărătești, și la svânti mari.”, Iași, Tip. Mănăstirii Trei Ierarhi, 1643. Cazania lui Varlaam, cum mai este ea cunoscută, cuprinde pagini de o valoare literară remarcabilă și gravuri însemnate din punct de vedere artistic. În predoslavie(prefață, precuvântare, introducere) este susținută ideea unității limbii și poporului român. Cartea în sine este considerată un “dar limbii românești” și se adresează “cătră toată semenția românească”. Importante sunt și: imnul încheiat lui Vasile Lupu, domnul Moldovei și primele poezii religioase tipărite în limba națională. Interesant este și faptul că în cuprinsul ei regăsim unele elemente folclorice(obiceiuri, credințe, întâmplări miraculoase). Influența limbii poporului român se resimte din plin în cartea lui Varlaam. În paginile ei aflăm numeroase și alese gravuri. Printre micile opere de artă reținem în chip deosebit: stema țării, imaginile biblice, inițialele ornate ș.a. Una dintre gravuri prezintă aducerea moaștelor Sfintei Parascheva la Iași în 1641. Printre personajele acolo redate se află și domnul țării, Vasile Lupu. Cartea a avut o largă circulație pe cuprinsul Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, Poloniei, Ungariei, contribuind și la întârirea credinței românilor în cele sfinte, în propagarea ideii de unitate națională în rândul populației moldave, muntene si transilvane. Exemplarele se cumpărau în epocă în diverse monede și nu numai(ex. 4 galbeni și 1 zlot în 1645; 16 florinți în 1699). Rămâne o capodoperă prin conținut, limbă și imagini.

Varlaam contribuie la înființarea tipografiei de la Trei Ierarhi din Iași(întâia tipografie din capitala Moldovei), precum și la punerea temeliilor Colegiului tot de acolo, cu sprijinul lui Petru Movilă. Este un bun traducător și un inspirat prefațator. “Șepte taine a besericii” tipărită la Iași în 1644 din inițiativa lui Varlaam, e prefațată de mitropolit, traducerea aparținându-i lui Eustratie logofătul. A slujit biserica și ca egumen, și ca mitropolit, sub câțiva domnitori: Alexandru Ilieș, Miron Barnovschi, Vasile Lupu. Pentru meritele sale remarcabile ajunge unul dintre candidații la scaunul Patriarhiei din Constantinopol, în 1639.

Îndeplinește mai multe misiuni diplomatice, din însărcinarea bisericii, cu precădere, ele având, precumpănitor, rosturi bisercicești. Dintre acestea, amintim doar câteva. În 1633 Petru Movilă a fost sfințit ca mitropolit ca mitropolit, la Lvov. În fruntea soborului se afla Varlaam. În 1642 se află alături de teologii greci și ucrainieni la Iași cu prilegiul soborului întrunit pentru a aproba “Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă și pentru a condamna lucrarea lui Chiril Lucaris și pe autor. Chiril Lucaris nu va fi condamnat, însa cartea sa, da. Către mijlocul veacului al XVII-lea merge în Muntenia, la Târgoviște, cu rostul de a-i împăca pe cei doi domnitori ai Moldovei și Țării Românești – Vasile Lupu și Matei Basarab. Acolo găsește o carte de propagandă calvină, tipărită în limba română în 1642, într-un atelier tipografic de lângă Alba-Iulia. Varlaam convoacă la Iași în 1645 un sobor al ierarhilor moldoveni și munteni penttru combaterea catehismului calvinesc. În acest sens va tipări “Cartea care se cheamă Răspunsul împotriva Catihismului calvinesc” la Mănăstirea Dealu din Țara Românească, în 1645, un alt exemplu al legăturilor moldo-muntene. Și aceasta va fi tipărită în limba română.

A fost, se înțelege, implicat în activitatea de construcție a marilor lăcașuri ortodoxe ale vremii sale(amintim doar Golia și Trei Ierarhi), în aducerea moaștelor Sfintei Parascheva la Iași în anul 1641 ș.a.m.d. Într-o micută dar elegantă gravură cuprinsă în Cazanie ni se înfățișează suita care aducea amintitele moaște, în care nu lipsește domnul țării.

Se retrage la mănăstirea Secu, după alungarea din scaunul domnesc a lui Vasile Lupu. Datorită afecțiunii sale(paralizie), moare în 1657 lăsând în urma sa o operă vastă, religioasă și nu numai.