In Marea Britanie, la Londra, Elisabeta a II-a a fost proclamata Regina a Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord

Elizabeth Alexandra Mary, încoronată Regina Elisabeta a II-a, s-a născut la 21 aprilie 1926 și este Regină a Regatului Unit al Marii Britanii. De asemenea este regină a încă 15 state suverane din Commonwealth: Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis. Regina Elisabeta a II-a face parte din Casa regală de Windsor și este casatorită cu Prințul Filip, Duce de Edinburgh. A fost precedată la tronul Marii Britanii de tatăl său Regele George al VI-lea. Este cel mai longeviv monarh în viață din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie, depășind-o pe ce a reginei Victoria.

În momentul de față primul monarh în viață după numărul de ani de domnie, domnind din 6 februarie 1952, depășindu-l pe regele Thailandei Bhumibol Adulyadej care a fost rege din 9 iunie 1946 și până la moartea sa din 13 octombrie 2016.

Majestatea Sa s-a născut la Londra, fiind primul născut al Prințului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) și al Ducesei de York. Elisabeta a fost numită după mamă, iar numele său conține și numele străbunicii paterne, regina Alexandra și respectiv a bunicii, regina Maria. A avut o relație strânsă cu bunicul său, George al V-lea, pe care l-a ajutat să se refacă după boala sa din 1929. În momentul nașterii sale, Elisabeta era a treia în linia de succesiune la tronul britanic, în urma unchiului ei, Prințul de Wales (mai târziu, regele Eduard al VIII-lea), și tatălui ei. Când tatăl ei a devenit rege în 1936, la abdicarea de unchiul ei, regele Eduard al VIII-lea, ea a devenit moștenitoare a tronului și cunoscută ca „Her Royal Highness The Princess Elizabeth”. Elisabeta avea treisprezece ani, când a început cel de-al doilea război mondial, iar ea și sora ei mai mică, Prințesa Margaret, au fost evacuate la Castelul Windsor în Berkshire. A existat o sugestie ca cele două prințese să fie evacuate în Canada, la Castelul Hatley. La acestă sugestie, regina a replicat: „Copiii nu vor pleca fără mine. Eu nu-l voi părăsi pe rege. Iar regele nu va pleca niciodată.”La vârsta de 13 ani l-a cunoscut pe viitorul său soț, Prințul Filip si s-a îndrăgostit de el și a început să-i scrie, cât timp acesta era în Marina Regală.

În 1945, la vârsta de 18 ani, Prințesa Elisabeta și-a convins tatăl că ar trebui să i se permită să contribuie direct în mod direct la efortul de război. Ea a aderat la „Women’s Auxiliary Territorial Service”, fiind cunoscută ca nr. 230873, și a fost instruită ca mecanic de locomotivă. S-a căsătorit cu Filip la 20 noiembrie 1947. Ei sunt verișori de gradul doi, prin regele Christian al IX-lea al Danemarcei și verișori de gradul trei, prin regina Victoria. Înainte de căsătorie, Filip a renunțat la titlul de Prinț al Greciei și Danemarcei și a adoptat titlul de Locotenent Filip Mountbatten, după numele familiei mamei sale. Chiar înainte de nuntă a fost numit Duce de Edinburgh și a primit titlul de Alteța Sa Regală (ASR Ducele de Edinburgh). După căsătorie, cuplul și-a ales ca reședință Casa Clarence din Londra. Prințesa Elisabeta a efectuat vizite formale împreună cu ducele de Edinburgh în Franța și Grecia. Elisabeta a născut primul copil al cuplului, Prințul Charles, la 14 noiembrie 1948, la mai puțin de o lună după scrisorile emise de către tatăl ei și care permite copiilor ei să foloseasca titlul de prinț sau prințesă regală. În vara anului 1951, după ce se naște al doilea lor copil, Anne (n. 15 august 1950), cei doi pornesc într-un turneu oficial în Canada și Statele Unite. Intenția de a vizita Australia și Noua Zeelandă este anulată de starea gravă a tatălui său.

Regele George VI se stinge din viață în anul 1952, iar Elisabeta devine regină. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey la 2 iunie 1953 iar ceremonia solemnă a fost condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. În 1977, a avut loc Jubileul de Argint de la ascensiunea sa pe tron. Petreceri și evenimente au avut loc în întreg Commonwealth. Celebrările au reafirmat popularitatea reginei. În 1978 Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu dictatorul comunist al României Nicolae Ceaușescu care a efectuat o vizită de stat în Marea Britanie. Regina și Ducele de Edinburgh au celebrat cea de-a 60-a aniversare de la nuntă în 2007; căsnicia lor este cea mai lungă căsnicie a unui monarh britanic. Domnia reginei este mai lungă decât a patru precursori imediați ai ei combinați: (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea). Este al doilea monarh britanic ca durată a domniei (după regina Victoria cu 63 de ani), primul monarh actual ca durată a domniei (depășindu-l pe regele Bhumibol Adulyadej al Thailandei) și cel mai în longeviv monarh britanic. In 2012 a celebrat Jubileul de Diamant în 2012.