Din începutul activității tipografice în țările române și primele cărți tipărite la noi în limbile latină, germană și maghiară

Din începutul activității tipografice în atelierele românești vom urmări mai cu seamă câteva personalități remarcabile în acest domeniu și și operele lor de căpătâi, ca și contextul istoric, inclusiv susținătorii acestei noi întreprinderi pentru suflet și minte.

Macarie ieromonahul era originar din sudul Dunării. Îl credem aromân. Deprinde meșteșugul tiparului la Veneția, în atelierul lui Andreea Torezzani, unul dintre principalele centre ale artei și meșteșugului tiparului din Europa acelor timpuri. Vine apoi în Țara Românească unde află în persoana lui Radu cel Mare, domnul "bun, drept, înțelept și destul de potrivit pentru cârmuire, prin superioritatea lui de suflet", după cum îl descrie un cronicar, istoricul german Johannes Leunclavius, un sprijin de nădejde. Macarie tipărește în anii 1508, 1510, 1512, trei cărți("Liturghier", "Octoih", "Tetraevanghel"). Târgoviște este primul loc unde se tipărește prima carte românească. Cărțile sale religioase au avut o largă circulație, nu numai la noi, ci și în Balcani. Se remarcă prin eleganță. Nu au pagini destinate titlului cărții, dar capitolele sunt anunțate cu litere mari. Rândurile sunt egal distanțate și drepte iar frontispiciile dau o notă aparte operelor sale. Interesantă este existența stemei Țării - vulturul cruciat - într-un ornament ales. Macarie introduce în 1510, în "Octoih", prima xilogtavură. Tiparul este negru și roșu, hârtia cu filigran(3 tipuri: o cumpănă, o moară, o pălărie de cardinal).

Primul artist-tipograf în limba română a fost Filip Moldoveanul(numit și Philippus Pictor). A fost nu în exclusivitate tipograf, ci și scrib, traducător de acte germane și române, gravor. El imprimă întâia carte în limba română - "Catehismul", în 1544, apoi tipărește: "Tetraevanghelul" slav și "Tetraevanghelul" slavo-român(cca. 1551-1553). Locul de tipărire este Sibiu, stema orașului apărând gravată în lucrările sale, ca și, interesanta, monogramă a sa.

Alt centru tipografic din Transilvania a fost Brașovul. Brașovul lui Coresi, care venea din Muntenia și al ucenicilor săi - Călin, Lorinț, Lavrenție, Șerban, ultimul fiind chiar fiul său -, care au tipărit 40 de volume. Printre acestea se numără cele în limba română - "Liturghier", "Apostol", "Cazanii", "Tetraevanghel", "Psaltire". Alte câteva lucrări sunt în slavonă. Cărțile datorate lui Coresi au avut cea mai largă răspândire în spațiul românesc; el se află printre cei mai de seamă tipografi și editori din Europa răsăriteană.

Orăștie rămâne un centru cultural românesc însemnat și prin "Palia" din 1582(în greacă "palia" înseamă vechi), care este prima traducere în limba română a Vechiului Testament. Tipărită de Șerban, fiul lui Coresi, și Marian, cuprinde două părți: Bitia(Geneza) și Ishod(Exodul). Tiparul este negru, cu caractere groase. A avut un rol major și în crearea limbii române literare. Cercetările au dovedit că izvorul principal al "Paliei" a fost textul lui Gaspar Heltai, umanistul transilvan. "Palia" a fost, la rându-i, un izvor însemnat al "Bibliei" bucureștene din 1688. O descoperire relativ recentă este un exemplar aflat la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia(cartea este cuprinsă în catalogul întocmit de Eva Mârza și Doina Dreghiciu).

Preotul evanghelic Heltai Gaspar(1510-1574) a avut un rol important în dezvoltarea culturii scrise și a artei tipografice. Cărturar umanist de renume, a tradus și editat "Biblie"(1550-1585), întâia lucrarea în limba maghiară apărută la noi. Îl preocupă istoria și printre conducătorii la care se referă pe larg, se numără Ioan și Matia Corvin, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare. Una dintre marile idei despre care scrie este originea romană a limbii și poporului român. În atelierul clujean al lui Heltai Gaspar au fost imprimate 115 cărți! Un număr impresionant. Acolo a lucrat o vreme cu fiul său.

Nu putem să uităm nici de Johannes Honterus(1498-1549), umanist, care s-a născut și a viețuit la Brașov. A fost profesor, tipograf, ctitor de școală și bibliotecă, autor de cărți în care susține ideologia Reformei protestante, admirat fiind de Martin Luther. O altă temă importantă pe care o abordează este geografia universală. Învață la Brașov, Cracovia și Viena. A călătorit în Țara Românească de unde aduce la Brașov, o gramatică în limba greacă pe care o va și tipări. Este un bun cunoscător al limbilor latină și greacă.

Prima carte semnată de Honterus și tipărită în limba latină este "Cosmographia"(Cracovia, 1530). Realizează și o hartă care cuprinde și date despre țările române. Dar prima lucrare apărută la noi, în latină, și datorată aceluiași umanist, din 1538, e o culegere de scieri ale învățatului Seneca. Printre imaginile cărților brașovene apare și stema orașului său - Corona. Întâia carte tipărită în limba germană la Brașov în 1543 poartă titlul "Geistliche Lieder"(Cântece spirituale). Honterus l-a desemnat pe predicatorul Andreas Moldner să supravegheze imprimarea lucrării.

Prin urmare, observă că un farmec aparte al culturii române îl dau și operele minorităților nationale. Așa stau lucrurile și cu scrierile originale dar și cu lucrările tipografice. Creațiile sașilor sau ale ungurilor sunt însemnate, desigur, și când sunt privite de sine stătător, dar importanța lor este amplificată, înțelesul lor e un pic altul, au o nota anume când le îmbrățișăm, simțim, judecăm împreună cu cele românești. Nu ne-am referit aici la cele de rea credință.

În ceea ce privește legăturile dintre Țările Române, acestea s-au înfăptuit și prin cărțile tipărite în limba română, prin circulația lor în spațiul românesc, prin circulația modelelor și a oamenilor angrenați în imprimarea lucrărilor(Coresi, fiind doar un exemplu). Secolul al XVI-lea avea să însemne și apariția primei tiparnițe în capitala munteană - București, la Manăstirea Colentina. Prima carte tipărită aici poartă titlul "Tetraevanghel" slavon și a apărut în 1582(tipograf, Lavrenție).

Meșterii tipografi și gravori au susținut ideea tiparului în limba națională și au tradus-o în practică prin operele lor. Coresi spunea în acest sens(si nu o dată, deși nu cu aceleași cuvinte): "Cu mila lui Dumnezeu eu diacon Coresi, deacă văzuiu că mai toate limbile au cuvântul lu Dumnezeu în limbă, numai noi rumânii n-avăm; și Hristos zise: cine ceteaște să înțeleagă și Pavel apostol încă scrie, că întru besearecă mai vârtos cinci cuvinte cu înțelesul mieu să grăiesc, ca și alalți să învăț decât întunearec de cuvinte neînțelease într-alte limbi. Derept aceeia, frații miei, preuților, scrisu-v-am aceaste psăltiri cu otveat de-am scos de-n psăltirea sârbească pre limbă rumânească să vă fie de învățătură și grămăticilor. Și vă rog ca, frații miei, să cetiți și bine să socotiți că veți vedea că e cu adevăr.", argumentând astfel necesitatea învățământului și a tipăriturilor în limba vorbită de majoritatea populației.

InfoAzi

Astazi in lume. Astazi online.

Leave a Reply