Soarele rasare la 
Este 
Flota lui Sir Francis Drake pleacă din portul Plymouth pentru Raidul din Caraibe, încuviințat de Coroana Engleză ca parte a unui atac preventiv împotriva Imperiului Spaniol
Raidurile din 1585 și 1586 conduse de Francis Drake în Caraibe au contribuit simțițor la deteriorarea relațiilor dintre Anglia și Spania. Pe lângă asta, aceste raiduri au dovedit lumii întregi că spaniolii aveau o apărare la fel de precară pe coasta Atlanticului, la fel ca și pe coasta Pacificului. Expediția engleză condusă de Drake, pe fundalul conflictului anglo-spaniol, avea drept tintă coloniile spaniole din Caraibe. După semnarea Tratatului de la Nonsuch, un conflict deschis între Anglia și Spania devenea tot mai probabil, astfel că sfătuită de Francis Walsingham, Elisabeta I i-a ordonat lui Sir Francis Drake să conducă un atac preventiv asupra coloniilor spaniole din Lumea Nouă. Ca urmare a Uniunii Iberice, Tratatul anglo-portughez din 1373 fusese și el suspendat, iar de la începutul conflictului dintre Anglia și Spania, coloniile și navele portugheze deveniseră și ele ținte ale englezilor.
Flota lui Drake, formată din 7 nave mari și 22 de nave mici a plecat din portul Plymouth pe 14 septembrie 1585. Au oprit la Bayona și Vigo pe coasta de nord-vest a Spaniei între 1 și 11 octombrie iar de acolo au ajuns la Santiago, Insulele Capului Verde, la mijlocul lunii noiembrie 1585. Orașul a fost jefuit și incendiat, iar de acolo flota a pornit să traverseze Atlanticul pe 29 noiembrie. În prima zi a anului 1586 a ajuns la Santo Domingo, oraș pe care l-au cucerit și jefuit și pentru a cărui răscumpărare au primit 25 000 de ducați. Pe 9 februarie a cucerit Cartagena pe care au ocupat-o până pe 26 martie. Din nou, orașul a fost jefuit, dar de data aceasta răscumpărarea primita a fost mult mai consistentă – 107 000 pesos*. De acolo a navigat spre coasta Floridei unde a cucerit și distrus Sf. Augustin la sfârșitul lui mai 1586.
Baptista Boazio, un artist italian rezident în Londra, a realizat mai multe gravuri reprezentând atacurile asupra Santiago, Santo Domingo, Cartagena și Sf. Augustin, după schițele unui participant, schițe care e foarte probabil să fi fost realizate chiar de către Francis Drake. Gravurile respective reprezintă primele planuri ale respectivelor localități publicate până atunci, au apărut în două ediții diferite; una în 1588 cu descrieri în latină și franceză și una în 1589, la Londra cu descrieri în latină și engleză. O descriere a expediției a fost scrisă de unul dintre participanți, Walter Bigges. Dupa moartea acestuia la Cartagena, nararea a fost continuată de locotenentul Croftes. Planul localitătii Sf. Augustin, realizat de Boazio, este deosebit de valoros si este considerat a fi prima reprezentare a unui oraș din Nordul Americii, care s-a păstrat până în prezent.
Fiind la curent cu încercările de colonizare engleze, Drake a întârziat în America după raidul său nimicitor asupra coloniilor spaniole și, în ciuda vântului neprielnic, s-a îndreptat spre insula Roanoke, Comitatul Dare, în prezent Carolina de Nord, în iunie 1586, pentru a se interesa de soarta coloniștilor din Virginia aduși de expediția comandată de Richard Grenville în 1585 care încerca să implementeze un proiect gândit de Richard Hakluyt și finațat de Walter Raleigh. Coloniștii guvernați de Ralph Lane sufereau din cauza conflictelor cu indienii și aveau o nevoie disperată de proviziile promise de Grenville care întâziau însă să apară. Deci, în momentul în care a apărut Drake, au acceptat cu multă bucurie oferta acestuia de a-i duce înapoi în Anglia. Cu această ocazie Drake a luat cu el nu doar mare parte din desenele originale realizate de John White cât și documente de o inestimabilă valoare despre continentul Nord American ci și cartofi, proumb și cantități mari de tabac, pe care coloniștii au învățat de la indieni cum să îl folosească. John White este creditat a fi primul artist care a realizat un “pictorial” al Virginiei și al nativilor. White a fost în Virginia de două ori; prima oară cu expediția de colonizare a lui Sir Walter Raleigh din 1585, din care s-a întors mai apoi în Anglia cu Drake în 1586 și a doua oară, ca guvernator, într-o a doua încercare de colonizare, în 1587 când, din nou a stat acolo puțin timp, întorcându-se în Anglia pentru a aduce mai multe provizii pentru colonie. S-a întors în Virginia abia în 1590 doar pentru a descoperi că așezarea și coloniștii dispăruseră, cel mai probabil omorâți de indieni. Flota lui Drake s-a întors în Anglia, în portul Portsmouth pe 22 iulie 1586.
La sosirea sa în Anglia, Drake a fost întâmpinat ca un erou național, căci vești despre raidruile sale îndrăznețe din Caraibe ajunseseră deja în mare parte din Europa. Atacul său direct asupra Imperiului Spaniol a fost o groaznică lovitură de imagine pentru ibericii care își vedeau amenințat traficul cu bogății din Lumea Nouă spre Spania. Atacând chiar inima Imperiului Colonial Spaniol, Drake a întârit hotărârea lui Filip al II-lea de a invada și cuceri Anglia. Curând au început să apară zvonuri despre o colonie engleză în nord, care ar fi fost folosită ca bază pentru pirați. Zvonurile au fost întărite de prizonierii spanioli eliberați care susțineau că Drake își doarea să repună pe picioare colonia din Roanoke. Spaniolii auziseră de Roanoke dar în ciuda faptului că au trimis o expediție militară care să o localizeze, nu au reușit să o găsească. Temându-se de un nou raid al englezilor, și cu așezările spaniole de pe coasta americii extenuate și neînarmate, Imperiul Spaniol s-a trezit în mijlocul unei crize. Menéndez, guvernatorul Floridei spaniloe, a fost convocat de Filip al II-lea și de Consiliul Indiilor la Sevilla, iar el a sugerat că concentrarea forțelor într-un singur loc, și anume la Sf. Augustin. În ciuda obiecțiilor, Menéndez a obținut ce și-a dorit, iar insula Parris și Santa Elena din Carolina de Sud au fost abandonate în favoarea consolidării apărării de la Sf. Augustin. Acesta a fost momentul care a marcat sfârștiul prezenței spaniole în Carolina de Sud. Toate documentele spaniole ale vremii reflectă amplele schimbări pe care guvernul Spaniei era nevoit să le ia pentru a răspunde atacurilor de tip “blitzkrieg” conduse de Drake și încă din 1586, Alonso Pérez de Guzmán, Duce de Medina Sidonia menționează necesitatea construirii unei Armade care să patrundă în Canalul Mânecii și să amenințe Anglia.
*Chiar dacă diferitele surse indică fie “ducat” fie “peso”, din toate reiese că Drake cerea ca răscumpărările să fie plătite în aur (ducat de aur, peso de aur).
Surse:
Sir Francis Drake: A Pictorial Biography by Hans P. Kraus
en.wikipedia.org/wiki/Francis_Drake#Great_Expedition_to_America